Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A pulitica estera di Bettino Craxi vista da prufessori è analisti

A pulitica estera di Bettino Craxi vista da prufessori è analisti

Quale era quì è ciò chì hè dettu à a presentazione di u voluminu "Craxi è u rolu di l'Italia in u sistema internaziunale", a cura di Gennaro Acquaviva è Antonio Varsori per i tipi di u Mulino

L'euromissiles, u fermu piazzamentu euro-atlanticu, ringraziu da l'oltremare per avè finitu a guerra fredda cù l'arma di dissuasione, ma dinò Sigonella, o piuttostu Bettino Craxi chì ùn cunsidereghja micca scusa perchè, à u so parè, i Usa ( a ricumposizione, Reagan chì poi li hà scrittu : « Caru Bettino… »), l'anticumunisimu è a difesa di a libertà, un « principiu innegotiable », « u mo babbu chì hà liberatu u PSI da u rolu di parente poviru di u PCI ", ricorda Stefania Craxi, senatore di FI, presidente di a Cummissione di l'Affari Esteri è di a Difesa di Palazzo Madama, figliola di u statu sucialista.

Craxi hè cinque volte "C" : cunniscenza, cumpetenza in a pulitica estera, curagiu, creatività, cumunicazione, riassume l'imbasciadore Michele Valensise, presidente di u centru italo-tedescu Villa Vigoni. Un missaghju densu è significativu vene da u Ministru di a Cultura Gennaro Sangiuliano nant'à a "anticipazione" è "cuntempuranea" di Craxi chì hà sappiutu dà à l'Italia "un rolu indipendente" in l'appartenenza europea è atlantica.

A cunferenza di a Fundazione Craxi per a presentazione di u voluminu Craxi è u rolu di l'Italia in u sistema internaziunale , a cura di Gennaro Acquaviva è Antonio Varsori per i tipi di u Mulino , dà un cuntu di parechji aspetti di l'omu di statu "di prima grandezza,". cun passione per a pulitica estera », ramenta Margherita Boniver, presidente di a Fundazione.

U voluminu raccoglie i cuntributi di i sapienti chì, nantu à a basa di novi acquisti documentarii, allarganu l'orizzonte interpretativu di una fase storica, quella trà a seconda mità di l'anni settanta è a dicada dopu di u seculu scorsu, annuncia cambiamenti sistemichi prufondi, cuncentrazione. l'analisi di u rolu è di e scelte strategiche fatte da Bettino Craxi, figura cintrali per capisce a dinamica di a storia republicana è internaziunale. I dui curatori si scontranu, in un dibattitu moderatu da Marcellu Sorgi, editorialista di u « Stampa », cù Ghjuvanni Orsina, direttore di a Scola di Guvernu Luiss ; Andrea Guiso, prufessore di Storia Cuntempuranea à l'Università "La Sapienza", Valensise è u Senatore Craxi.

Accumincia cù un ghjovanu studiente universitariu, vicepresidentu di Unuri chì và à Praga in u 1954, capisce chì ùn ci hè micca libertà quì, cunnosce Jiri Pelikan cù quale hè nata una longa associu, poi hà u curagiu di primu ministru in u 1985 per andà in Mosca per dumandà a liberazione di Sakharov è a so moglia.

Ma Craxi, rammenta a so figliola Stefania, hè ancu u capu chì si batte per i diritti è a libertà di i populi vittimi di tutte e dittature. Hè u ghjovanu esecutivu chì và in Chili per rende un omagiu à u cimiteru, subitu dopu à u colpu di Pinochet, cù i resti di Allende è sfida à i « carabineros » chì l’intimanu : « Un paso mas y tiro ». "Da i Cileni à l'Argentini à l'Equadoriani, ùn ci hè un populu chì ùn hà micca avutu u so sustegnu", sottolinea Stefania Craxi.

"Bettino" hè u capu, in linea cù Giulio Andreotti, di a "pace" in u Mediterraniu, di u dialogu Nord-Sud in u mondu, induve hà ancu coperto u rolu di cunsiglieru persunale di u Sicritariu Generale di l'ONU, Perez de Cuellar. Una grande storia chì, dice Acquaviva, u so anzianu capu di u secretariatu è cunsiglieru puliticu à u Palazzu Chigi, « ùn pò micca esse impurtatu da Mani Pulite ».

Ddu capu, chì divintò secretariu di u PSI in u 1976, rivivendu un partitu guasgi morente, suscita una curiosità è simpatia constante da parte di l'Americani per a so mudernità è u so pragmatismu, cuminciendu da a lingua diretta, nova, micca più bombastica, ma certamenti ancu. suscitatu sfiducia. Craxi, o u capu chì hà fattu a diffarenza fendu un picculu partitu u prutagunista, un paese cù una sucità civile assai vitale ma cù una classe pulitica fragile. È, avvirtenu a so figliola Stefania, "a fragilità di u sistema puliticu talianu hè ancu in u fattu chì in stu paese ci hè sempre un pezzu di pulitica chì sustene u nemicu, ùn diceraghju micca quale, ma arradicatu per u nemicu. à l'epica di a guerra fredda, à l'epica di l'Auropa di e gerarchie di putere ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/bettino-craxi-politica-estera-acquaviva-varsori/ u Wed, 15 Feb 2023 06:18:39 +0000.