Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Pulite e terre inquinate cù e piante: avà pudete

Pulite e terre inquinate cù e piante: avà pudete

U studiu approfonditu di Luca Longo

Prima di tuttu, scurdatevi di a medicina erboristica ayurvedica, di i fiori di Bach, di l'omeopatia è d'altre sciocchezze: quì si parla di scienza!

In Eni stemu sviluppendu metudi per a riparazione di terreni inquinati da metalli pesanti è cumposti organichi sfruttendu cumbinazioni di piante selezziunate è di microorganismi particulari.

In u nostru paese, l'attività industriale svolta in modu imprudente anu pruduttu una contaminazione ambientale severa. I tarreni circundanti sò stati cuntaminati da metalli pesanti altamente tossichi (arsenicu, mercuriu, piombu, cromu, cadmiu, nichel, rame, …) o da organici (idrocarburi alifatici è aromatici, …) è clorurati (tricloretilene, bifenili policlorurati …) vari prucessi. Sti sustanzi fermanu sempre in terra oghje è cuntinuanu à avvelenà e piante è l'animali cù i quali venenu in cuntattu. Attraversu a catena alimentaria ponu diventà una minaccia ancu per noi.

Per ricuperà un situ cù i metudi tradiziunali, u terrenu cuntaminatu deve esse scavatu è poi scaricatu in qualchì locu o purtatu in una pianta induve, cù una seria di trattamenti chimichi, fisichi, termichi o biologichi, i inquinanti sò estratti o degradati in cumposti menu periculosi. In questu modu, a contaminazione digià presente hè aghjunta à quella causata da e tecnulugie di riparazione stesse. A polvara alzata cù a rimozione di u terrenu contaminatu, u trasportu in camiò o altri mezi versu a pianta di recuperazione aiuta à disperse l'inquinanti in l'ambiente cun a polvere fina dannosa.

In Eni, invece, stemu sviluppendu prucessi di riparazione cù un bassu impattu ambientale capaci di eliminà l'inquinanti prisenti in u terrenu o in ogni casu riducenduli à livelli chì ùn sò più periculosi per a nostra salute.

A ricerca hè realizata in l'unità di Tecnulugia Ambientali di u Centru di Ricerca per l'Energie Rinnovabili è l'Ambiente in cullaburazione cù l'Istitutu per a Ricerca nantu à l'Ecosistemi Terrestri (IRET) di u CNR di Pisa per nome di Eni Rewind, a sucietà di u gruppu dedicatu à a rimediazione ambientale.

Trà e tecnulugie di rimediazione in situ dispunibuli oghje, n'avemu identificatu una assai prumessa. Hè chjamata fito-rimediazione (da l'inglese fito-rimediazione) è prufitta di a capacità purificante naturale di e piante chì estrae i metalli pesanti da u terrenu è elimina i cumposti organichi. E piante catturanu l'energia di u Sole è realizanu a so azzione direttamente in situ senza a necessità di spustà u terrenu per eliminà i contaminanti. Stu prucessu naturale migliora e caratteristiche chimicu-fisiche di u terrenu per uttene una vera riqualificazione ambientale è paisaghjista.

Ci hè dui miccanismi principali: da una parte, e piante estrattenu metalli pesanti da u terrenu è li accumulanu in e radiche è e foglie; da l'altra parte, sfruttendu a sinergia trà e piante è i microorganismi prisenti in giru è à l'internu di e so radiche (i microorganismi rizospherici), biodegradanu i contaminanti organichi in altre molecule più semplici è menu tossiche chì sò cunsumate da e piante stesse. Questi prucessi naturali sò chjamati, rispettivamente, fitoestrazione è fitoemediazione.

Infine, quandu l'azzione di e piante hè sustenuta da batteri particulari chì prumove a crescita (Rizobatteri chì Prumove a Crescita di e Piante), si parla di fito-rimediazione migliorata.

Grazie à i biologi è i microbiologi di u Centru di Ricerca per l'Energie Rinnovabili è l'Ambiente, cù testi di laboratorio è test in serre è in u campu, stemu identificendu e condizioni ottimali per applicà a fitorremediazione assistita à e zone contaminate da metalli pesanti è idrocarburi. Avemu caratterizatu e migliori spezie vegetali per i sfarenti tippi di contaminanti è avemu definitu l'associazioni di microorganismi / piante cù u più altu rendiment. Dopu avè dimustratu l'efficacità di a tecnulugia, simu avà definendu protocolli d'intervenzione in u campu spartutu cù l'urganisimi publichi incaricati di prutege l'ambiente è a salute.

A Fitoestrazione riprisenta una valida alternativa à i trattamenti fisichi è termichi grazia à a grande biodiversità di u regnu vegetale è à e numerose spezie capaci di sviluppà è accumulà metalli pesanti ancu nantu à i terreni cuntaminati. Eccu i principali chì stemu travagliendu.

Tutte e spezie selezziunate si sò digià dimustrate capace di estrarre è accumulà quantità significative di i sfarenti metalli in e radiche è in e foglie, cù efficienze chì vanu da u 35% à u 40% secondu u metallu cunsideratu. Hè pussibule fà l'ipotesi chì in u campu, dopu à 3-5 cicli stagiunali successivi (variabile secondu a pianta aduprata) seremu capaci di eliminà cumpletamente a frazione biodisponibile di metalli periculosi.

I testi anu ancu mostratu u rolu fundamentale di i microorganismi rizospherici. U prucessu di estrazione hè statu amplificatu grazia à e ceppi batteriche tolleranti à i metalli, vale à dì, chì ponu sopravvivere à a presenza di questi metalli particulari. Induve truvalli? Ma sò stati isolati in una parte di listessa terra cuntaminata! Cù a so presenza anu dimustratu a so adattabilità à l'ambiente inquinatu. Dopu li avemu carattarizati, cultivati ​​in laburatoriu è – infine – inoculati in terra.

Hè statu dimustratu chì i microorganismi anu pruprietà per prumove a crescita di e piante: aghjuntu à u tarrenu suminatu cù e diverse piante, anu migliuratu significativamente e prestazioni di e piante, sia in termini di crescita sia in quantu à rendimentu di fitoestrazione. Questu hè aumentatu di 40-50% paragunatu à e prove senza microorganismi aghjunti, permettendu di estrarre finu à u 60% di i metalli inquinanti biodisponibili in una sola stagione. Questi risultati ponu permette di ghjunghje à l'ubbiettivi stabiliti per a riparazione in un tempu assai più veloce. Ma ci hè di più: i stessi microorganismi "benefichi" sò ancu potenzialmente idrocarburi-ossidanti, vale à dì, permettenu a biodegradazione di inquinanti organichi. U risultatu hè un recuperu ambientale efficiente, sustenibile è economicu paragunatu à e tecniche chimiche-fisiche convenzionali.

Ma ci sò ancu altri vantaghji: à u prucessu di rimediazione di u tarrenu pudemu assucià a sfruttamentu di a biomasa prodotta à scopi energetichi brusgiandula in modu cuntrullatu per pruduce energia termica o per trasfurmalla in biogas, biocarburanti o aduprà per a produzzione di materiali in cunfurmità cù i principii di l'ecunumia circulare.

Infine, se u tarrenu hè inquinatu da metalli particulari utili è "preziosi" cum'è l'aluminiu, u piombu, u zincu ecc., Sti metalli, una volta cuncentrati da e piante, ponu esse ricuperati da e cennere di e piante stesse, permettenduli di esse riutilizzati. L'ultimu prucessu hè phytomining. In pratica, invece d'andà à a minera, scavà, eliminà a roccia inutilizabile, trattà u minerale, estrarre a frazione metallica è purificalla, lascemu tuttu à e piante è simu simpliciamente raccolti da e so cennere u metallu digià cuncentratu è prontu à esse torna. usatu.

A tecnulugia Eni permette dunque di evità per elli stessi lavori di riparazione inquinanti, di riqualificà i siti cuntaminati, di pruduce energia da fonti rinnovabili, di
recuperà metalli. Infine, cù a creazione di novi spazii verdi di natura permanente, migliuremu u paisaghju è aiutemu à riduce a quantità di diossidu di carbonu emessu in l'atmosfera, perchè sapemu chì e piante sò i principali manghjatori di CO2. Più urganicu chè què … ùn pò micca esse!

(Versione estesa di un articulu cortu publicatu nantu à eni.com)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/ripulire-i-terreni-inquinati-con-le-piante-ora-si-puo/ u Sat, 17 Oct 2020 05:41:17 +0000.