Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu l’Europa prova à cumpete cù i Stati Uniti è a Cina in a corsa spaziale

Cumu l'Europa prova à cumpete cù i Stati Uniti è a Cina in a corsa spaziale

In a corsa spaziale duminanu l'Americani. I Cinesi anu pigliatu a piazza di i Russi dapoi parechji anni. È l'Europa?

Febbraiu era u mese di Marte.

Prima cù a sonda Hope di l'Emirati Arabi Uniti, chì hè entruta in l'orbita di a pianeta rossa u 9 di ferraghju. U lindumane, a sonda cinese Tianwen-1 hè ancu entrata in l'orbita di Marte.

In maghju, a nave spaziale cinese libererà un rover à a superficia marziana. Se riesce, a Cina serà a seconda nazione dopu à i Stati Uniti à operà un rover in terra marziana.

In fattu, u 18 di ferraghju scorsu, u rover Perseverance di a NASA hà compiu cù successu u so "sbarcu" in a pianeta rossa.

L'ESA è u cumpagnu russu Roscosmos sò stati invece furzati à rimandà a missione ExoMars à u 2022.

Cusì a nova corsa spaziale s'affacca cù a Cina è i Stati Uniti chì guidanu a carica per Marte. Mentre una serie di nazioni è cumpagnie private cum'è SpaceX compete per a Luna è l'orbita terrestre bassa.

D'appressu à Le Monde, relegatu à a seconda piazza – daretu à u capimachja americanu è u so cuncurrente chinese – l'Unione Europea hà sempre u patrimoniu industriale è scentificu per cumpete in a cunquista di u spaziu.

In sta corsa duminata da l'America, i Cinesi anu pigliatu da parechji anni a piazza di i sfidanti occupati da i Russi, quest'ultimi luntanu daretu. I primi dui anu fattu circa 40 lanci ognunu in 2020 (44 in i Stati Uniti, di i quali più di a metà per SpaceX, è 41 in Cina), mentre a Russia hà lanciatu 12 razzi è l'Europa 10.

Tuttavia, malgradu u calendariu strettu di Pechino, i Stati Uniti fermanu u più grande investitore in spaziu. Cù un budgetu di 48 miliardi di dollari (39 miliardi di euro) secondu Euroconsult, raprisenta 58% di u tutale mundiale. U so rivale, quantunque secondu, hà una longa strada da fà, cù 8,9 miliardi di dollari.

In questu paragone geostrategicu, cumu si posiziona l'Europa? Secondu Le Monde, u Vechju Cuntinente hè isolatu è indebulitu .

U PROBLEMA DI GOVERNANZA DI L'EUROPA IN SPAZIU

Se i europei anu tutte e cumpetenze industriali è scentifiche in questu duminiu, l'Europa hè troppu lenta è micca abbastanza unita secondu Le Monde . A colpa di una guvernanza troppu cumplessa è di e sferenze pulitiche chì pesanu nantu à e scelte . Senza dimenticà a quistione di u finanziamentu. Al di là di e differenze di bilanciu, ci hè una distorsione chjara di a cumpetizione cù i Stati Uniti. ( Quì u studiu apprufunditu di Start per quessa chì l'Europa hà bisognu di una Legge Europea di Cumprà ). Pensate solu chì SpaceX hà u pienu sustegnu di a NASA è di u Dipartimentu di a Difesa, chì paganu duie o trè volte di più per i razzi Falcon, sottolinea Le Monde .

UN IMPETU POLITICU BISOGNU

"In un cuntestu radicalmente novu, ùn pudemu micca affruntà i Stati Uniti chì prufittanu di miliardi di dollari in i bilanci istituziunali di i Stati Uniti senza ripensà a manera di operà", prevene Stéphane Israël, presidente esecutivu di Arianespace. Quest'ultima hè l'agenzia cummerciale cuntrullata da ArianeGroup, cuntrattore primu di u prugramma Ariane.

Per avanzà più rapidamente, Israël ricumanda a mubilizazione di i trè attori principali di i lanciatori Ariane è Vega: Francia, Germania è Italia. "Avemu ancu bisognu di un impulsu puliticu è industriale chì l'Agenzia Spaziale Europea pò appughjassi", aghjunse.

Sembra chì a pulitica si move in questu sensu.

Infatti, à a fini di nuvembre, u sottosegretariu Riccardo Fraccaro (M5S) è u ministru di l'ecunumia francese Bruno Le Maire anu annunziatu a creazione di un gruppu di travagliu trà i principali paesi europei impegnati in u spaziu (è i principali cuntributori di l'ESA): Italia, Francia è Germania.

A CUMPETIZIONE DI LANCIATORI EUROPEI

Oghje, a famiglia di lanciatori spaziali europei hè sfidata da una forte cumpetizione chì si concentra nantu à costi più bassi. Da l'American SpaceX (fundatu da Elon Musk) è Blue Origin (da Jeff Bezos) à u lanciatore cinese Long March .

L'UE sviluppa dui lanciatori: Ariane 6 destinatu à purtà i satelliti in alta orbita, è Vega C cù l'italianu Avio, per satelliti media-chjuca in bassa orbita.

L'Agenzia Spaziale Europea hà dunque sviluppatu Ariane 6, chì u so primu volu hè statu rimandatu à u secondu trimestre di u 2022 , cù un ritardu di diciottu mesi paragunatu à u prugramma iniziale, per via di difficultà tecniche aggravate da Covid. U so successu dipenderà dunque da l'impegnu di i paesi europei per assicurà a so viabilità.

Ma à u principiu di u mese, una bona nutizia per u novu lanciatore europeu: a prima tappa superiore hè pronta per affruntà e prove. In fatti, hà lasciatu l'usina ArianeGroup in Brema, in Germania, induve hà passatu tutti i testi funziunali. U passu prossimu serà di passà e prove di focu. Pianificati per u secondu trimestre di u 2021, e prove finali qualificheranu a tappa superiore cum'è "pronta à vola" cum'è parte di u prucessu generale di qualificazione di u sistema Ariane 6.

L'UE TENDE DI UNA CUNSTELLAZIONE DI SATELLITI

Ma ùn sò micca solu lanciatori in a corsa spaziale europea. Dicembre scorsu, u Cummissariu Europeu à u Spaziu, Thierry Breton, hà dumandatu à nove industriali di fà un studiu di fattibilità per cuncepisce una custellazione di satelliti chì trasmettenu Internet à banda larga . Di novu, a scumessa hè alta, perchè si tratta di suvranità digitale, di pettu à l'Americani chì sò decisi à occupà tutte e frequenze.

Dopu avè acquistatu u so sistema di navigazione satellitare GPS-indipendente, Galileo, è u so sistema di osservazione di a Terra, Copernicus , l'UE vole dotassi di una custellazione di satelliti capaci di furnisce l'accessu à Internet à grande velocità, specialmente per applicazioni critiche.

A Cummissione Europea hà sceltu i membri di u cunsorziu: Airbus, Arianespace, Eutelsat, Hispasat, OHB, Orange, SES, Telespazio (jv Leonardo 67% è Thales 33%) è Thales Alenia Space (Thales 67% è Leonardo 33%).

IN COMPETIZIONE CON STARLINK E KUIPER

Ma l'Europa ùn hè micca sola in a corsa per custruisce queste custellazioni è trasmette l'internet à a Terra da u spaziu. U prugettu serà in cuncurrenza cù Starlink di SpaceX, Amazon Kuiper è OneWeb.

Ancora una volta, Elon Musk guida a corsa, postu chì hà digià messu in orbita più di 1000 satelliti per a so custellazione Starlink . Musk prevede di lancià finu à 42.000 in i prossimi anni . Per a so parte, u fundatore di Amazon, Jeff Bezos, vole lancià più di 3.000 in u 2026.

"Ùn circhemu micca di cupià l'Americani o i Cinesi, ma femu a prossima mossa cù una custellazione di nova generazione chì ci permetterà di scambià infurmazioni in modu sicuru in tuttu u mondu", hà spiegatu Breton in Bruxelles.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/come-europa-compete-con-usa-e-cina-nella-corsa-allo-spazio/ u Thu, 28 Jan 2021 06:33:50 +0000.