Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Zee, tutte l’uppurtunità di l’Italia in u Mediterraniu centrale

Zee, tutte l'uppurtunità di l'Italia in u Mediterraniu centrale

L'articulu di Fabio Caffo, ufficiale di a Marina in ritirata, espertu in dirittu marittimu, per Affarinternazionali

Cù un votu plebiscitario, a zona economica esclusiva italiana (ZEE) hè diventata legge . Avà simu nantu à u terrenu cù a Grecia è a Turchia chì ghjucanu apertamente in u Mediterraniu orientale. Ankara intende accunsentisce a delimitazione cù a Palestina mentre a Grecia parla cù a Libia.

L'Italia ùn hà micca ambizioni di putenza marittima, ma duverà necessariamente sviluppà una strategia per difende i so interessi micca solu di securità, ma ancu di pesca durevule è d'energie rinnuvevuli. A cirtezza di e fruntiere di a nostra ZEE deve avà esse perseguita, senza rinunzià à e suluzione pruvisorie è spartendu e zone.

Più di un annu dopu à l'iniziu di u prucessu in Càmera, u Senatu u 9 di ghjugnu scorsu hà appruvatu, senza voti contru è trè astensioni, a pruposta firmata prima da Iolanda Di Stasio . L'iniziativa – chì hà una natura programmatica – hà avutu solu una strada parlamentaria, in u sensu chì u guvernu ùn hà micca intervenutu per mudificà la. I partiti anu dimustratu a cuscenza di l'impurtanza di a prestazione per i scopi di a politica estera è economica di u paese.

Avà a nostra pusizione in u Mediterraniu centrale hè rinfurzata; u scopu hè di circà accordi. In mancanza di un accordu, seranu emesse proclamazioni unilaterali adatte di e singole zone, delimitate "per ùn compromettere o ostacolare l'accordu finale". Serà una priorità definisce una fruntiera, ancu pruvisoria, cù a ZEE Libia chì darà un impulsu à e nostre relazioni cù Tripoli è apre a porta à forme di partenariatu chì permettenu di piscà in e so acque.

Cum'è nutatu quì , a nostra nova lege ùn regule micca a pesca ancu se l'affare hè in core à u regime di a ZEE. U fattu hè un'indicazione di u desideriu di promulgà una magra lege quadru. I benefizii per u settore di a pesca sò quantunque evidenti, prima di tuttu per a cundutta ordinata di l'attività rispunsevuli è dopu per a rimozione da e nostre coste di marini extra-europei chì finu à avà praticavanu a lucrativa cattura di u tonu rossu.

I paesi vicini averanu sempre pigliatu nota di u riavvio marittimu talianu: sicuramente l'Algeria hà fattu, chì in u 2018 hà sorprendentemente estesu a so ZEE à Oristano è ancu à a Croazia – cun quale simu dighjà in trattative – chì hà appruvatu in ghjennaghju a so lege di fundazione.

L'hà fattu cù l'Italia un annu fà, validendu a fruntiera di a piattaforma sottostante stabilita in u 1977, cunsiderata utile per sustene a so tesi nantu à l'effettu di l'isule. E dopu cù l'Eggittu, accettendu una fruntiera chì u Cairo hà limitatu spazialmente, forse cù l'intenzione di ùn penalizà troppu a Turchia.

L'IMPEGNU GRECU

Atene ùn hà ancu messu in opera a so ZEE per ùn alterà u delicatu statu quo di l'Egeu, ma hà firmatu accordi di delimitazione per i so spazii futuri.

Inoltre, hà pruvatu à rinnuvà a neguziazione cù Tripoli – cundutta senza successu trà u 2004 è u 2014 – per a definizione di i limiti di e rispettive ZEE à u suduveste di Creta. À u sudeste di l'isula, Turchia è Libia anu firmatu invece in 2019 u Memorandum assai disputatu per a partizione di e zone trà e coste anatoliche è Cyrenaica chì nega a Grecia qualsiasi Zee à l'est di Creta è Rodi.

ATTIVISimu TURCU

Dapoi qualchì tempu, a Turchia diffonde nutizie nantu à una pussibile delimitazione di a ZEE cù Gaza secondu un criteriu diagonale, simile à quellu aduttatu cù a Libia in u 2019, ignurendu u trattatu trà Cipru è Egittu di u 2003.

Ci sò vari prublemi chì sta iniziativa pone, partendu da u fattu chì a Palestina ùn hè micca un membru pienu di e Nazioni Unite, ancu se a so legislazione 2019 nantu à a ZEE hè publicata in u portale di l'ONU dedicatu à u dirittu di u mare.

In ogni casu, u putenziale energeticu ben cunnisciutu di u fondu marinu sottostante l' acqui di Gaza , chì si parla periodicamente di una soluzione à l'ecunumia asfissiata di a Striscia, deve esse cunsideratu.

CENTRALITÀ ITALIANA

L'ochji di i vicini sò avà nantu à noi. Ùn pudemu nè fà sbagli, nè piattà ci daretu à l'inazione tranquilla chì, dopu à a lege chì stabilisce a zona di prutezzione eculogica (Zpe) di u 2006, hà purtatu à a creazione di solu u Zpe di u Mare Tirrenu, in più sopra i limiti pussibuli cù l'Algeria.

A Turchia, ancu s'ellu ùn hè micca u nostru frontista, ci puderebbe ostaculà indirettamente, essendu in bona relazione cù l'Algeria, Malta è a Libia, chì puderebbenu ispirà mosse antiitaliane.

Duvemu dunque parlà à tutti, cumpresu Ankara, mandendu missaghji chì indicanu a nostra capacità à truvà suluzione di cumprumessu. In l'Adriàticu ùn serà micca difficiule di fà la cù a Croazia, u Montenegro, l'Albania. Chiudere a disputa latente di pesca in Menton cù a Francia ci aiuterebbe assai.

A ZEE ci offre sopratuttu a pussibilità di stabilisce, cù paesi cum'è a Tunisia è a Libia, relazioni marittime prufittuali basate annantu à regimi di spartera di risorse naturali è rinnuvevuli di e zone vicine di e rispettive ZEE.

Articulu publicatu annantu à affarinternazionali.it


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/zee-tutte-le-opportunita-dellitalia-nel-mediterraneo-centrale/ u Sun, 27 Jun 2021 05:29:47 +0000.