Visualizà e placche tettoniche di a Terra
Visualizà e placche tettoniche di a Terra
Hè assai capitu chì a litosfera (o crosta esterna) di a Terra hè custituita da lastre di roccia in muvimentu, più cunnisciute cum'è e placche tettoniche.
Questi platti si movenu solu un paru di centimetri ogni annu. Tuttavia, cum'è Carmen Ang di Visual Capitalist spiega quì sottu, sti picculi movimenti aghjunghjenu cù u tempu è causanu alcuni di i fenomeni più famosi di a Terra. Oghje, a Terra pare assai sfarente di ciò chì avia milioni di anni fà.
Stu graficu di Giulia De Amicis furnisce una breve spiegazione di a teoria tettonica di e placche è mostra una mappa di e sette placche maiò.
Teoria tettonica di placche
À u principiu di u XXu seculu, u geologu tedescu Alfred Wegener hà publicatu un documentu nantu à a so teoria chjamata deriva continentale – una ipotesi chì i cuntinenti di a Terra si movevanu à traversu a Terra, è à volte, ancu scontranu l'un à l'altru.
Sicondu a tiurìa di Wegener, i cuntinenti di a Terra eranu una volta uniti cum'è una sola massa di terra gigante, chì ellu chjamò Pangea . Ma cù u tempu, Pangea si sparse è furmò i cuntinenti cum'è i cunniscimu oghje.
Wegener ùn pudia spiegà perchè stu fenominu era accadutu, cusì à u mumentu, a so tiuria era assai criticata da i so culleghi. Ma annantu à l'anni, i prugressi tecnologichi permettenu à i scientisti di studià a Terra più vicinu, è i geologi cuminciaru à custruisce nantu à a teoria di Wegener.
I scuperte cum'è a diffusione di u fondu marinu aiutau à spiegà u "perchè" daretu à u muvimentu cuntinentale, è eventualmente, a teoria iniziale di a deriva cuntinentale di Wegener si trasformò in a teoria tettonica di e placche. È avà, l'idea chì a crosta di a Terra si move lentamente sottu à i nostri pedi hè largamente accettata.
E sette placche tettoniche principali
Ci sò sette platti maiò, è decine di platti minori, chì custituiscenu a crosta esterna di a Terra. I sette grandi sò:
-
piastra nordamericana
-
piastra eurasiatica
-
Piattu Pacificu
-
Piatto sudamericanu
-
piastra africana
-
Piastra indo-australiana
-
Placa Antartica
I spazii trà sti platti sò cunnisciuti cum'è cunfini di i platti , è e so interazzione causanu alcune cose pazze chì succedenu nantu à a superficia di a Terra. Ci sò trè tippi di cunfini di platine:
1. Cunfini divergenti
Un cunfini divergente hè quandu dui platti si alluntananu l'una di l'altru, chì crea una frattura in a litosfera.
Un cunfini divergente ben cunnisciutu hè u Mid-Atlantic Ridge , chì corre à circa 10 000 chilometri da l'Oceanu Articu finu à u sudu di l'Africa.
2. Cunfini cunvergente
Un cunfini cunvergente hè quandu dui platti scontranu l'una cù l'altru.
Se a collisione hè trà a crosta oceanica è a crosta cuntinentale, a crosta oceanica più ligera scorri sottu à l'altra piastra, chì hè un prucessu chjamatu subduzione .
Quandu duie croste cuntinentali scontranu, a roccia si plega è si stende à u cunfini, creendu muntagne cum'è l' Himalaya (induve a piastra indiana scontra cù a piastra eurasiatica).
3. Transform Boundary
Quandu dui platti si movenu paralleli l'una à l'altru, u so puntu di scontru hè chjamatu cunfini di trasfurmazioni.
L'attrito provoca tensione. Eventualmente, quella tensione deve esse liberata, chì pò causà terremoti . A Falla di San Andreas hè un cunfini di trasfurmazioni maiò cunnisciuti trà i platti di l'America di u Nordu è u Pacificu – hà causatu u famusu terrimotu di San Francisco di u 1906.
Tyler Durden Lun, 07/11/2022 – 16:38
Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/geopolitical/visualizing-earths-tectonic-plates u Mon, 11 Jul 2022 13:38:00 PDT.