Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi spiegheraghju e 3 opzioni di a Cina nantu à Taiwan

Vi spiegheraghju e 3 opzioni di a Cina nantu à Taiwan

In più di i toni aggressivi – per l'usu è u cunsumu di l'opinione publica cinese – Pechino ùn anderà oltre e pruvucazioni è e minacce verbali per Taiwan. Analisi di Carlo Jean

A coreografia di u centenariu di a fundazione di u Partitu Cumunistu Cinese (PCC) era perfetta. Xi Jinping ne hà prufittatu per celebrà i successi di a China è per illustrà e so ambizioni. Hà sfruttatu, per cunsulidà di più u so putere dighjà incontestatu, u naziunalisimu sempre forte di l'opinione publica, ancu in u PCC. Hè sempre statu naziunalistu, più leninistu chè marxistu, centratu annantu à l'annullamentu di i "Trattati inuguali" è l'effetti di u "Seculu di l'Umiliazioni". Hà reiteratu chì in u 2049, u centenariu di a vittoria di Mao Zedong, a Cina serà a putenza mundiale più forte, sottolineanu chì u primu scopu di Pechino ferma l'unificazione di Taiwan cù a patria è chì tutte l'opzioni, sia pacifiche sia militari, per questu scopu, restanu aperte. . Cù un stile tuttu cinese, però, ùn hà micca specificatu u tempu di a riunificazione. Sondaggi recenti anu dimustratu chì 57% di i Cinesi ùn si oppunianu micca à l'azzione militare è chì 37% vulerianu chì accadissi in 3-5 anni.

A massa di i Cinese crede chì a risposta di i Stati Uniti è di i so alliati – u Giappone prima trà elli – consisteria in pruteste è sanzioni, ma micca in una intervenzione da a forza. In fatti, hè cunvintu chì l'America hè in calata è chì a China deve prufittà di a situazione prima chì l'alleanza trà Washington è New Delhi sia cunsulidata, mentre quella trà Pechino è Mosca resterà ferma.

A pulitica americana versu a securità di Taiwan hè stata è hè carattarizata da un certu gradu di ambiguità. Hè cusì dapoi u 1972 quandu, per permette à Nixon è Kissinger di viaghjà à Pechino, i Stati Uniti – finu à allora alliati di Taiwan nantu à u territoriu di i quali schjattavanu 30.000 suldati – sò stati ubligati à accettà a pulitica di "Una Cina", dunque d'appartene à l'isula à l'Imperu Celeste. Benintesa, i Stati Uniti anu ripetutu, è micca solu in modu dichjarativu, u so impegnu per a sicurezza di l'isula. In u 1996, di pettu à e minacce d'attaccu di i Cinese, Clinton avia mandatu dui putenti gruppi di purtatori d'aviò in u Strettu di Taiwan. U mese scorsu, i Stati Uniti è u Giappone anu fattu impurtanti esercizi navali in a zona, chjaramente anti-cinesi. Ma questu ùn hè micca un obbligu specificu, allora a credibilità di a dissuasione di i Stati Uniti hè messa in causa. A probabilità di a so risposta militare in difesa di Taiwan hè interrugata da una Cina più sicura di sè è più aggressiva, cuscente chì ùn pò micca esse isolata internazionalmente, data a so integrazione in l'ecunumia mundialisata. Questu pò esse vistu da e difficultà chì i Stati Uniti è l'UE affrontanu oghje per liberà di e catene di fornitura cinesi.

Dapoi qualchì tempu, ancu per via di una cuscenza più grande di i risichi associati à l'ambiguità di u so impegnu à Taiwan, i Stati Uniti adopranu a cosiddetta "strategia di porcupine". Consiste à trasfurmà l'isula muntagnosa (in i so 35.000 km quadrati una quindicina di muntagne superanu i 3.000 m.) In una fortezza. Centinaia di migliaia di bunker sò stati scavati, miliardi di dollari di armi – anti-nave, anti-aereu, anti-missili, droni è mezi cibernetici – sò stati trasferiti assai sofisticati. E 14 piccule spiagge chì si prestanu à un assaltu anfibiu sò state minate è furtificate. E Forze Armate sò numerose: 400.000 u. inclusa a riserva pronta; mille carri armati è 3.000 lanciatori di razzi è pezzi d'artiglieria; più di 500 aviò di caccia; sottumarini è droni anti-nave, ecc. Un attaccu anfibiu implica difficoltà più grande chè i Sbarchi in Normandia. L'operazioni per a cunquista di l'isula puderebbenu esse allungate è richiedere mesi di flussu di rinforzi è di pruvisti chì serianu sottumessi à attacchi in u Strettu di Taiwan. Saria un'operazione estremamente risicata. Sicondu u cumandante Indo-Pacificu di i Stati Uniti, a Cina ùn puderebbe realizallu finu à almenu 2035.

Si face chì i strategisti cinesi anu cunsideratu trè altre opzioni. Prima, u bloccu navale di l'isula, per induce la à cede à a vulintà di Pechino. Mi pare risicatu. Risulterebbe in un controbilocu, disastrosu per l'ecunumia cinese, dipendente da u trasportu marittimu per l'importazione di materie prime è l'esportazione di prudutti di fabricazione. Tali trasporti ponu esse bluccati à punente in u Strettu di Malacca, è à levante, versu e rotte di u Pacificu, da a "doppia catena d'isule", duminata da a Marina di i Stati Uniti è i so alleati.

Dopu, una offensiva aerea è missilistica prolungata, chì induce Taipei à rende si à Pechino. A "strategia di ricciu" riduceria a so efficacità. Daria à i Stati Uniti è i so alleati u tempu d'attaccà e basi chinesi. Cunduce à una escalazione è una guerra cumpleta chì a Cina sà chì ùn pò micca vince.

Terzu, induce i Stati Uniti à abbandunà Taiwan à a so sorte, infligendu gravi danni à e forze americane di u Pacificu cù un attaccu à sorpresa, impedenduli di intervene in modu efficace in sustegnu à Taipei per almenu 6-9 mesi, ritenutu necessariu per l'occupazione di u isula. Cù a messa in valore di a Cina di i ICBM, i Stati Uniti saranu dissuaduti di impiegà e so forze nucleari strategiche. Questa terza opzione hè ancu risicata, cunfinendu a pura pazzia. A perdita di Taiwan seria per Washington ciò chì Suez era per Londra in u 1956: a fine di u statutu di una grande putenza (solu quella per Suez u Regnu Unitu era daretu à i Stati Uniti, mentre chì per Taiwan, daretu à i Stati Uniti ùn anu nimu daretu) .

In cunclusione, fora di i toni aggressivi – per l'usu è u cunsumu di l'opinione publica cinese – mi pare prubabile chì Pechino ùn và oltre e pruvucazioni è e minacce verbali per Taiwan. A situazione puderia diventà più risicata solu in casu di crollu di l'ecunumia cinese o di una crisa di putenza di u PCC, statu-partitu oramai fermamente egemonizatu da Xi Jinping. Ma tali eventualità mi parenu cumpletamente improbabile. A "nova guerra freta" ùn serà micca caratterizata da un cunflittu sino-americanu annantu à Taiwan. Si passerà à u cuntrariu di u primu, centratu nantu à a cumpetizione strategica, in i campi ecunomichi, finanziarii è sopratuttu tecnologichi, è ancu in i spazii è i campi cibernetici. Crucial per u so risultatu serà a capacità di i Stati Uniti di cunvince i so alleati europei è asiatichi di ùn subordinà i requisiti cumuni di sicurezza à e cunvenienze "egoiste" di fà affari cù a Cina.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/vi-spiego-le-3-opzioni-della-cina-su-taiwan/ u Tue, 06 Jul 2021 07:29:08 +0000.