Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi parlu di i attentatori suicidi americani di Credit Suisse

Vi parlu di i attentatori suicidi americani di Credit Suisse

U rolu di l'America è u casu Credit Suisse. Fatti, ligami è analisi. L'approfondimentu di Teo Dalaveracuras

On Credit Suisse, pragmaticamente, 'hè ancu un'altra storia chì deve esse tenuta in mente, cunziddi chì in l'analisi finale quella applicata da i capi di clan di Credit Suisse ùn hè nunda, ma l'etica opportunista è autoreferenziale spartuta da u capitalismu CEO – (per aduprà un cuncettu caru à Riccardu Ruggeri chì l'aderenza à a realità hè ogni ghjornu cunfirmata da i fatti) è, in fine, di ogni urganizazione burocratica.

Hè a storia di a battaglia purtata è vinta rapidamente da i Stati Uniti per furzà a Svizzera à svià di u so principale attivu di marketing finanziariu, custituitu da u sicretu bancariu, chì in una certa misura hà furzatu i grandi banche à scaccià in l'avventura bancaria d'investimentu. Ùn ci hè dubbitu, infatti, chì a "banca svizzera" di Credit Suisse hè sempre oghje una sucietà largamente prufittuosa mentre chì l'affari transatlantici sò ripetutamente trasformati in bagni di sangue per l'azionisti. U fattu chì UBS stessu, chì oghje "salva" Credit Suisse, hè statu salvatu quindici anni fà da i soldi publichi (à l'altitudine di 40 miliardi di franchi s'è mi ricordu bè) per impedisce ch'ellu si affundissi in u pantano subprime significava qualcosa. I banche americani anu scaricatu prestu nantu à i so omologhi europei.

Dunque, hè ragiunate di cunsiderà a subordinazione à l'egemonia di i Stati Uniti (declinata sopra à a tavula per prumove una legislazione internaziunale inspirata da a trasparenza è sottu à u tavulu cù prucessi penali ligati à l'applicazione di a legislazione fiscale americana chì, cum'è quasi tuttu in America, hè sempre aperta à negoziazione, basta ch'ella hè un miliardariu) trà i fattori in a caduta di u bancu omonimu di a Cunfederazione.

Dopu tuttu, stu capitulu di a storia ùn hè micca finitu. Qualche settimana fà, Scott Miller, l'ambasciadore di i Stati Uniti in Berna, hà datu una longa intervista à a Neue Zürcher Zeitung in quale hà invitatu a Svizzera à participà à a congelazione assai più di i 7 miliardi d'euro sequestrati finu à avà da presunti oligarchi è / o figure di Vladimir. Putin, parlendu di a pussibilità di ghjunghje à 50-100 miliardi, ripete ancu l'esurtazione per a Svizzera à unisce à a task force internaziunale chì studia i modi per cunvertisce i sequestri in cunfiscazioni in modu di destinà u capitale espropriatu à a ricustruzzione di l'Ucraina (una dumanda. chì, s'ellu hè accettatu, ferà chì a Cunfederazione perde l'ultima apparenza di a neutralità nantu à quale hà custruitu a so furtuna in l'ultimi dui centu anni). Tuttu chistu, è assai di più, "suggeritu" da Miller cù un tonu più di un proconsul chì un ambasciatore.

L'USA – mai superflua di ripetiri lu in un paese cum'è l'Italia induve a "carica" ​​di "anti-americanismu" in constantemente in assenza di megliu argumenti – prughjettanu u so putere induve è cumu hè pussibule per elli à fà cusì, è questu hè u duvere di i capi americani, hè ciò chì sò pagati. U fattu hè chì sta prughjezzione di u putere hà cunsiquenzi sfarente induve ci sò e cundizioni per parlà di suvranità (per esempiu in Turchia) paragunatu à induve sti cundizioni ùn esistenu micca, è ci vole à ricunnosce cun calma chì sti cundizioni ùn esistenu micca in Auropa. Questu hè di dì chì ùn hè micca impurtante di "ghjudicà" a pressione esercitata – in questu casu da l'imbasciadore – ma deve esse tenuta in mente perchè hè una variabile assai significativa per capiscenu u cuntestu in u quale hè oghje a salvezza di Credit Suisse. postu.

A Svizzera hè in Auropa, ma à u cuntrariu di i paesi di l'Unione Europea chì anu lasciatu migrà una grande parte di u putere puliticu à una struttura amministrativa cum'è a Cummissione Europea (a cui dirigenza, a Sra Ursula von der Leyen, hè appena tornata da un pellegrinaghju in Europa). Casa Bianca) hè sempre un paese cù almenu un pezzu di spina demucratica: per esempiu, cù una stampa chì conserva una certa dignità prufessiunale. Allora, ancu s'ellu hè assai improbabile, ùn hè micca impussibile chì a Cunfederazione puderia riservà sorprese. Di sicuru, per esse veri sorpresi, a rabbia tranquilla di u populu è di una parte di l'elite avissi da esse trasfurmata in un "movimentu cullettivu", ma u sistema di mass media conta in questi prucessi. Aghju nutatu sopra chì a stampa svizzera hà dignità, ma questu ùn significa micca chì opera in u vacuum. Per ùn dì chì l'ecunumia svizzera s'immerge da l'espurtazioni in un mondu chì – ancu s'ellu in nome di a demucrazia liberale – s'hè vultatu decisamente versu u prutezionisimu.

Qualunque sia u prucessu di luttu per a morte di Credit Suisse, imaginà un futuru di prosperità crescente per l'ecosistema bancariu svizzeru ùn hè micca faciule.

(Secunna è ultima parte; a prima parte si pò leghje quì)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/vi-racconto-le-americanate-suicide-del-credit-suisse/ u Sun, 26 Mar 2023 05:47:19 +0000.