Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi dicu ciò chì hè accadutu in u primu giru di l’elezzioni presidenziale in Cile

Vi dicu ciò chì hè accadutu in u primu giru di l'elezzioni presidenziale in Cile

Cile, a diritta hè in capu in l'elezzioni presidenziale è legislativu. U votu di diritta-manca di u 19 dicembre serà decisivu. U studiu di Livio Zanotti, autore di ildiavolononmuoremai.it

U candidatu di estrema destra José Antonio Kast, 55 anni, figliolu di un immigratu tedescu, ex ufficiale di Wermacht è fratellu di un ministru Pinochet, vince u primu turnu è u so partitu vince a mità di u Senatu. Quellu di a manca, Gabriel Boric, 35 anni, un capu studiente impostu à i partiti da e grande manifestazione in piazza di u 2019 chì hà purtatu à l'abjurazione di a Custituzione ereditata da a dittatura militare, entre in u votu di u 19 di dicembre prossimu staccatu da dui. punti, menu di 150 mila voti, fora di i più di 7 milioni cast (47% di quelli intitulati). Un candidatu fantasma, cù prublemi ghjudiziari è un rifuggiatu in i Stati Uniti, Franco Parisi, hà ottenutu 13% participendu à a campagna elettorale solu per via elettronica. I 5 candidati moderati sò tutti esclusi.

Una sola spiegazione ùn hè micca abbastanza per mette in luce i risultati largamente sconcertanti di a prima volta di l'elezzioni di dumenica scorsa in Cile. A so logica, parò, pare esse riassunta in a frattura suciale prufonda, ecunomica è culturale, determinata da l'innegabile. mudernizazione di u paese in i 30 anni di vita demucratica dopu à a dittatura di Pinochet. In u mudellu Cile, fieru di a so stabilità basatu più nantu à l'espurtazioni chè nantu à a crescita di u mercatu internu, 11 per centu di i 20 milioni d'abitanti soffrenu di a fame è l'insicurità di u travagliu hè aumentatu in una misura simile. Questa hè a denuncia recente di Latinobarometro, u principale istitutu di statistiche attuariale in u subcontinente. È i partiti chì anu cuntrullatu l'istituzioni finu à u 2019 anu persu milioni di membri, staccandusi da a realità viva di u paese, chì anu sempre cuntinuatu à rapprisintà.

U scoppiu di a pandemia di Coronavirus hà alluntanatu l'attenzione da sta crisa latente, ma in ogni prubabilità di dramatizzà più. In a disrupzione di u sistema chì a pulitica in l'America Latina (è in l'Occidenti cum'è un sanu, di quale ùn hè micca solu geograficamente estremu offshoot), u Cile si prisenta avà cum'è un mudellu involuntariu di problematicità generale. Da u Messicu à l'Argentina, falendu i paesi di l'Istmu in Colombia, Venezuela, Brasile è infine à sta punta miridiunali, ci hè una mansa di candidati chì ùn sò micca cumplettamente novi in ​​a pulitica, trà i quali spiccanu quelli di l'estrema diritta, chì ricuperanu. un certu protagonismu chì mostra profili singulari, tratti à volte eccentrici, fora di i linii. Invariabilmente unita, però, in una fede ultra-liberale chì, per esse dichjarata assuluta, presenta cuntradizioni patenti è prufonde cù u pensamentu liberale ancu più cunservatore.

In Buenos Aires, in u rinuvamentu mediu di u Parlamentu a settimana passata, era u turnu di Javier Milei, 51 anni, un ammiratore incondizionatu di Milton Friedman è di e so teorie monetariste chì, à partesi da l'ultimu seculu, anu aghjurnatu quelli di l'ecunumia. scola di Vienna (Von Mises, Von Hayek…). Deputatu elettu, per a prima volta in l'ultimi 40 anni porta un attaccu radicale in u dibattitu di u Cungressu à nimu altru ch'è u principe, junker è cancelliere Von Bismarck, cum'è l'inventore di u statu di benessere ch'ellu spera di razzià à a terra. L'Argentina cù una campagna di privatizazione massiva. Hè a stessa idea di l'avucatu Kast, chì intende fà u listessu in Cile, à tempu à a militarizazione di e fruntiere per bluccà l'immigrazione è una liberalizazione radicali di u mercatu di u travagliu. Certi cummentari scrive oghje ch'ellu vole mette troppu carne nantu à u focu.

Puru cù toni più perentori chè cunciliatori, a pruspettiva di a seconda volta u porta veramente in queste ore à indirizzà una dumanda d'aiutu à i candidati scunfitti di centru diritta. Indicà à elli chì in a storia elettorale recente chilena i candidati chì anu prevalsu in u primu giru invariabilmente vincenu u votu dopu. In questu casu, però, ci hè una circustanza senza precedente. L'omu forte di u centru-destra, quellu chì deve dunque appruvà u "tuttu cù Kast", u presidente uscente Sebastìan Piñera, un imprenditore miliardariu, abbanduneghja u palazzu Moneda senza alcuna autorità, stancu da l'incapacità di gestisce a crisa. veramente in piena discreditu. Solu scapitu per pocu di l'impeachment per cunflittu d'interessi è a violazione pruvata di e lege fiscali appruvate da a Casa è dopu strettamente bluccata in u Senatu. È quantu hè cunnisciutu, senza a minima simpatia per Kast, cuntruversa ancu in una grande parte di u stabilimentu chilenu.

Mentre chì l'estremismu di Kast pare à spinghje versu u so avversu, Gabriel Boric, u sustegnu sustinibili di a manca muderata è di u centru demucraticu, sia di i sucialisti sia di i Democratici Cristiani di a Cuncertazione è di i laici liberali. In più di calà l'impazienza residuale di quelli cumunisti chì in u lugliu avianu vistu cun disappuntu u so candidatu in u primariu di manca, u prestigiosu Daniel Jadue, scunfittu da u diputatu indipendente di a protesta di a ghjuventù, capaci di ottene u doppiu di preferenze. U risultatu di u votu resta dunque un fattore scunnisciutu. Rendu ancu menu decifrabile da a promiscuità culturale è pulitica frammentata chì emerge da u ventre elettorale di a sucità chilena. Quale hè a sorpresa chjosa chì quasi un milione di voti in favore di un candidatu assente, u patrone di u "Partitu Populare" (cum'è per dì l'Omu Qualcunu o piuttostu u Populu Cumunu, postu ch'ellu hà fattu tuttu senza mossa da i Stati Uniti). Franco Parisi, fisicamente à 14 mila chilometri.

Questa anomalia (chì u 13 per centu di i voti hè ancu cuncentrata in i picculi paesi di u desertu sittintriunali, à a fruntiera porosa cù u Perù, un ditagliu nantu à quale diversi cummentatori insistenu maliziosamente), aghjunghjenu à a diserzione massiccia da i sondaggi (menu di a mità). di quelli chì anu vutatu lege), ci mette in fronte à una dimensione culturale di l'elezzioni di dumenica scorsa. Hè l'indicatore di i disturbi causati da e cuntradizioni di u so mudellu di sviluppu in una di e società più avanzate in tuttu u cuntinente. Revela chì u pensamentu raziunale o, per dì più faciule, u sensu cumunu, frammentatu in mille frammenti da a cumunicazione mass media più invasiva mai cunnisciuta, scappa à l’orientazione di l’istituzioni legittimi. Infine manipulatu è cumpletamente subjectively riassemblatu in vasti pieghe di a sucità. Luther ringraziò Gutemberg perchè a stampa permette a diffusione di u Vangelu; 5 seculi dopu, l'effettu allucinatoriu di a cumunicazione d'inundazioni hè studiatu cum'è un periculu suciale ( Too much to know , Ann Blair, Yale Un. Press).


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/vi-racconto-cosa-e-successo-il-primo-turno-delle-presidenziali-in-cile/ u Tue, 23 Nov 2021 06:49:47 +0000.