Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi dicu a mala nutizia per l’investimenti 4.0

Vi dicu a mala nutizia per l'investimenti 4.0

A vittima inaugurale di l'intrecciu cumplessu di regulazione è prucedura ligata à u NRP hè u creditu d'impositu per l'investimenti in beni tangibili è immateriali chì risponde à i requisiti "4.0", vale à dì cù un altu cumpunente tecnologicu è digitale. U studiu approfonditu di Giuseppe Liturri

Avemu avvistatu dapoi qualchì tempu chì u PNRR ùn hè micca in tuttu u chjassu decoratu cù rosi è fiori chì parechji cuntinueghjanu à cuntà. Per esse chjaru, i perplessità ùn cunsistenu micca in una opposizione preghjudiziale, ma derivanu da un analisi ragiunatu di u costu-benefiziu nantu à i metudi (cundizioni, costi evidenti è oculati, cumplessità urganisazione è prucedurale) cù quale stu pianu di (necessariu !) Investments serà. esse realizatu.

E spine eranu digià evidenti da a lettura di i documenti preliminari publicati da a Cummissione in maghju 2020 . In i mesi dopu – finu à a definizione di u regulamentu di l'UE u ferraghju scorsu – e spine sò diventate arbusti di rovi è avà quì avemu digià leccatu e nostre prime ferite.

A vittima inaugurale di l'intrecciu cumplessu di regulazione, burocratica è procedurale chì hè stata creata per gestisce u PNRR, hè u 50% di creditu fiscale (40% da u 2022) per l'investimenti in beni tangibili è immateriali chì rispondenu à i requisiti "4.0", vale à dì, cù un altu cumpunente tecnologicu è digitale. Una misura chì, in varii modi ben cunnisciuta à l’imprenditori è à i cunsultanti, esiste digià dapoi u 2017 è hè sempre stata pacificamente cumminata cù altre incentivi cum’è a Legge Sabatini o u creditu d’impositu per l’investimenti in u sudu. L'unica limitazione hè sempre stata a pruibizione di superà u 100% di u costu. Ma, da u 2021 – ancu per fà i numeri è ghjunghje à a parte di u 25% di u PNRR dedicatu à a transizione digitale – l'incentive per i beni "4.0" hè finanziatu da 13 miliardi di fondi di l'UE è altri 5 di fondi naziunali è hè intrutu. a misura 1 di u PNRR sottu u nome " transizione 4.0 ". Il faut donc qu'il respecte nécessairement les règles de l'UE.

Frà questi, ci hè unu chì pruibisce u "finanziamentu doppiu" di u listessu costu. Nunda di novu, postu chì hè sempre esistitu in a pianificazione di u bilanciu normale di l'UE, destinatu à impedisce u listessu costu di riceve benefici da diversi strumenti o prugrammi di l'Unione. È sta pruibizione hè ancu inclusa in e regule di l'UE ( articulu 9 di u regulamentu 241/2021 ) chì guvernanu u PNRR. Ma – cum'è spessu accade quandu i rigulamenti di l'UE sò implementati in Italia – u 14 ottobre u Mef hà publicatu una circular firmata da u General Accountant Biagio Mazzotta , in quale una "manu" sàvia, in più ben nidificata in un attache, allargava a pruibizione di doppiu finanziamentu. aghjunghjendu, in più di i strumenti di l'UE, ancu e " risorse ordinarie di u bilanciu statale ". Cusì andendu assai oltre a disposizione di u regulamentu di l'UE.

In cunseguenza, a pruibizione di u doppiu finanziamentu per u listessu costu ùn riguarda micca solu strumenti è prugrammi di l'Unione, ma si estende à incentivi finanziati da risorse di u bilanciu statali. Per quessa, ogni iniziativa finanzata da u PNRR serà carattarizata da a pruibizione assoluta di cumulazione cù qualsiasi altru tipu di facilità.

L'imprenditori chì avianu pianificatu o digià realizatu investimenti s'appoghjanu à a suvvenzione 4.0, cumminata cù a lege Sabatini o u creditu fiscale per l'investimenti in u Sud, o altre aiuti regiunale cum'è u regime "umbrella" di u decretu "Relaunch" 2020 , sò sarà cusì custrettu à sceglie trà a prima cuncessione è una di l'altri. Quessi sò i "rigali" di l'UE.

Per cunfirmà a gravità di u prublema, hè SIMEST (una cumpagnia cuntrullata da u ministeru di l'ecunumia) chì hè stata a prima à scaccià a petra in u stagnu, riferenu à quella circular in a FAQ per nigà a cumulazione di qualsiasi altru benefiziu cù l'incentivi à a digitalizazione chì gestisce, sempre finanziati da u PNRR. U prublema hè stata poi rilanciata nantu à e pagine di u Sole 24 Ore , l'ultimu ghjovi scorsu , è l'alarma hè issa largamente sparghje trà tutti l'insiders.

L'esempiu più sensazionale hè quellu di u picculu imprenditore di u sudu chì vulia digitalizà a so cumpagnia cuntendu, finu à eri, un benefiziu generale pari à 95% di u costu (50% industria 4.0 è 45% "bonus south") da oghje – sperendu chì qualchissia à u Mef ùn pensa mancu à un effettu retroattivu retroattivu – finisce cù un incitamentu quasi a mità.

Ma a gravità di l'affare ùn hè micca solu nantu à i meriti – una volta di più ci ritruvemu cù l'UE chì apparentemente ci offre risorse, ma in sostanza li caccià – ma dinò in u meritu. Una circulare pò diventà una fonte di dirittu, ùn si limita micca à illustrà u cuntenutu di una lege, ma espansione u so cuntenutu ? O, in alternativa, siccomu crede chì nimu scrive casualmente certe cose à l'Uffiziu di Cuntabilità, vulemu affirmà implicitamente chì quella pruibizione di l'accumulazione hè sempre esistita è da l'uffizii in Via XX Settembre si sò limitati à ripetiri l'evidente ? Tandu anu fattu un sbagliu in Bruxelles, perchè quandu anu appruvatu u PNRR sapianu chì l'incentivazione "4.0" era cumulativa – essendu stata scritta in piena lunghezza durante mesi prima in leggi è circulari – è ùn anu micca battutu l'ochju, lassendu l'imprenditori taliani. pianificà l'investimenti cunfidendu l'accumulazione.

O osemu l'ipotesi chì u Mef vulia, per via amministrativa, mette un frenu à una mansa d'incentivi – in particulare l'industria 4.0 è i boni miridiunali, ma ancu i "Sabatini" – chì si dimustrava particularmente pesante per i casse di u Statu. , è dopu a trappula hè stata liberata.

Eppuru, finu à pruvucà u contrariu, simu sempre una repubblica parlamentaria è u putere legislativu appartene à e Camere è micca à i burocrati ministeriali.

Ùn vuleriamu micca esse in presenza di u solitu ballu Roma-Bruxelles chì avemu digià vistu nantu à u palcuscenicu cù u tettu nantu à l'aiuti statali per Covid, per quale avemu capitu solu dopu chì eramu timidi à dumandà è micca avari in Bruxelles in cuncede. . Intantu, e fiere taliane sò senza aiutu da quasi un annu .

Quandu certe scelte parenu ispirate da Tafazzi , ùn si pò più piattà daretu à « L' Europa ci dumanda » è hè bè chì risposti chjari nant'à sta materia venenu da u Ministeru di l'Ecunumia è chì u Parlamentu ripiglià u rolu chì li dà a Custituzione. . riserva.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/primo-piano/investimenti-4-0/ u Sun, 05 Dec 2021 08:56:46 +0000.