Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi cuntaraghju tutta a storia di l’incentivi cummerciale per a transizione digitale

Vi cuntaraghju tutta a storia di l'incentivi cummerciale per a transizione digitale

U pianu di a Transizione 5.0 duveria incuragisce a digitalizazione di l'imprese taliane, ma hè forse sospettatu chì u diluviu di a burocrazia auropea impedirà l'usu di e sume attribuite. L'analisi di Giuseppe Liturri

In u 2024 è u 2025 ci saria 6,3 miliardi di incentivi in ​​forma di crediti fiscali dispunibuli à l'imprese per l'investimenti in beni d'investimentu cù un altu cuntenutu digitale (machine utensili, robots, magazzini automatizati, etc…) è software. Hè chjamatu Transizione 5.0. Avemu aduprà u cundizionale perchè, leghjendu u decretu legislativu di u principiu di marzu – avà esse cunvertitu in a Camera, induve l'esame di l'emendamenti cuntinuò a settimana passata – è dopu avè intesu l'audizione di Confindustria è Assonime, ci hè un forte suspettu. chì u diluviu di burocrazia dumandatu da Bruxelles custituiscenu un frenu assai forte à l'usu efficace di sti somme. A transizione da 4.0 à 5.0 hè forse riferibile à u cambiamentu in u circondu di Dante in quale l'imprenditore deve entre per suddisfà i requisiti, e cundizioni è i cuntrolli previsti in i paragrafi 21 di l'articulu 38 di u decretu legislativu.

Avemu capitu chì a "bruciata" di u spesa fora di cuntrollu di u Superbonus brusgia sempre, ma in termini di cuntrolli è prucedure avemu passatu da un eccessu à l'altru. Hè currettu chì u criteriu di cuntrollu di spesa preventiva hè statu introduttu, ma ci hè un timore fundatu chì u guvernu hè andatu troppu in a direzzione opposta.

I stessi beni subvenzionati cù a Transizione 4.0 sò avà incentivati ​​in una misura assai più grande, ma sottu à a cundizione di ottene u risparmiu d'energia in a struttura di produzzione o prucessi affettati da l'investimenti innovatori.

L'ammontu di u creditu di l'impositu aumenta cum'è u risparmiu d'energia aumenta. A più energia risparmiate, più grande hè l'incentive. Per l'investimenti finu à 2,5 milioni, partemu cù una suvvenzione di 35% di l'investimentu, chì cresce à 40% è dopu à 45%, in relazione à un risparmiu energeticu di a struttura di produzzione pari à almenu 3%, 6% rispettivamente è 10%. In alternativa, u prucessu di produzzione affettatu da l'investimentu deve salvà 5%, 10% è 15%. U creditu d'impositu pò ancu esse cumpensu in un pagamentu unicu à a fine di u 2025, dopu traspurtatu in cinque rate annuali di u listessu ammontu.

Se ùn avete micca mancatu, questu hè a parte faciule. Perchè questu hè a cunsequenza necessaria di u fattu chì i soldi venenu da Bruxelles è da un capitulu specificu di u PNRR aghjustatu l'agostu passatu (RePowerUE) precisamente per ghjunghje l'ugettivi di risparmiu energeticu è cusì riduce a dependenza di i carburanti fossili. L'ughjettu dichjaratu hè di ottene un risparmiu energeticu cumulativu di 0,4 milioni di tep (tunnellate di equivalente di petroliu). E digià quì qualchì dubbiu nascenu, perchè in 2022 a dispunibilità energetica grossa di u paese era di 149 milioni di tep, paragunatu à 156 milioni in 2021. Quelli 0,4 milioni previsti da a Transizione 5,0 parenu una goccia in l'oceanu, à u limitu di l'errore statisticu.

Per misurà sta variazione microscòpica, ma, sopratuttu, per evità sorprese spiacevoli nantu à i rivenuti (stile Superbonus) i tecnichi ministeriali anu inventatu u Triangulu di Bermuda, in cima di quale sò GSE (gestore di servizii di energia), Mimit (ministry of business è made in. Italia) e l'Agenzia delle Entrate. Sè ancu Assonime hè andatu finu à scrive chì "a prucedura delineata da u decretu ùn hè certamente micca faciule è immediata à applicà", aghjustendu chì "i passi da fà è e formalità à osservà sò forse eccessivi", significa chì abilità di u famosu matimàticu Alan Turing per arrivà à u fondu di i dati per certificà u risparmiu d'energia. Sta dati deve esse calculatu cù riferimentu à l'annu chì precede l'iniziu di l'investimentu, "netta di cambiamenti in volumi di produzzione è cundizioni esterni chì influenzanu u cunsumu d'energia".

Ebbè, a lege esige a certificazione da un "evaluatore indipindente" per certificà ex ante u risparmiu d'energia assuciatu à l'investimentu E si, una volta chì l'investimentu hè statu fattu, l'ipotesi teorichi ùn sò micca cunfirmati? E se e temperature aggravavanu l'efficienza energetica di a struttura di produzzione o di u prucessu? L'evaluatore duverà tandu emette una seconda certificazione, ex post, in quale hè necessariu solu u cuntrollu di a realizazione attuale di l'investimenti in cunfurmità cù u prugettu iniziale. Scupritemu, per ùn sbattà, u tema vincitore di u Premiu Nobel di a fisica di a misurazione di u risparmiu d'energia risultatu da un investimentu in software.

A stessa Corte dei Conti ammette chì "a necessità di guarantisce a perseguita di ugettivi tecnichi ben definiti, definiti in termini di risparmiu energeticu da a norma è u PNRR, hà dumandatu l'intruduzioni di forme di cuntrollu più strette di quelle attualmente in vigore per u pianu 4.0 ". U risultatu hè chì a spesa hè riservata mandendu una cumunicazione à u GSE, chì à u turnu manda a lista di l'imprese cù e quantità riservate à Mimit. Allora a cumpagnia manda cumunicazioni periodiche à u GSE cù u prugressu di l'investimentu subsidiatu è u so termini. À quellu puntu, u GSE trasmette à l'Agenzia di i Revenue a lista di l'imprese beneficiarie ammesse à a compensazione. Tuttu nantu à una nova piattaforma IT.

E se qualcosa andava male? "A prucedura rischia di esse bluccata", hè l'opinione di Assonime. Ma ùn finisce micca quì. Perchè serà ancu bisognu di a certificazione di u revisore di u statutu per sapè se e spese sò state veramente incurru è, infine, ma micca menu, l'interconnessione di u patrimoniu serà sempre da ghjurà.

U prublema di i tempi ridotti hè ancu impurtante. A scadenza di u 2025, secondu Confindustria, determina u risicu di "collo di bottiglia da u latu di l'offerta, per via di l'incapacità di i fornitori di cumplettà ordini cuncentrati in un tempu limitatu".

Tandu, cum'è un mostru chì si divora, l'imprese i più inquinanti è periculosi sò sclusi da u rilievu, vale à dì, cum'è u Viale dell'Astronomia rimarca, precisamente quelli chì u risparmiu energeticu saria più preziosu. Infine, a pruibizione di cumulazione cù u creditu di l'impositu per l'investimenti in u Zes Unica (chì ereditò u Bonus di u Sud) ùn hè micca ghjustificatu, se micca per ragioni di mera rivenuta.

Capemu a vuluntà di u Ministru Raffaele Fittu di ghjunghje, in ogni modu, l'ugettivi di spesa di u PNRR. Ma s'ellu sò questi i metudi, di sicuru micca sceltu da Fitto ma introduttu da Bruxelles, ci hè u risicu di ùn esse capace di spende ciò chì era budgeted, perchè per parechji imprenditori a spesa (in termini di incertezze regulatori, tempi è costi) ùn sarà micca. vale a pena l'impresa.

Aspittemu avà e mudificazioni di u decretu ma diritta una cosa chì hè nata storta, cum’è u PNRR, hè una sfida chì ùn hè sempre pussibule di vince.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/incentivi-transizione-5-0/ u Sun, 21 Apr 2024 05:07:50 +0000.