Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U sportu salva a vita (è e finanze pubbliche)

U sportu salva a vita (è e finanze pubbliche)

In Italia, u 92% di i morti sò causati da e malatie croniche non transmissibles, cum'è e malatie cardiovascular o respiratorii, tumuri è diabete. Tuttavia, i stili di vita è l'esercitu fisicu ghjucanu un rolu fundamentale in a prevenzione, è ancu in a sustenibilità di u sistema socio-ecunomicu di u paese. Eccu i dati di a Federazione Italiana di Medicina Sportiva

L'età biologica vince l'età cronologica. Sicondu a Federazione Italiana di Medicina Sportiva (FMSI) hè una sfida pussibule à traversu u trasferimentu di a cunniscenza medico-scientifica di a medicina sportiva in favore di u sistema socio-ecunomicu di u paese per cumminà salute, ecunumia è sistema suciale.

È questu era precisamente ciò chì hè statu discutitu durante u XXXVII Cungressu Naziunale di a Federazione, intitulatu "Età biologica, età cronologica 2.0. Longevità sana", chì hè accadutu in Roma da u 20 à u 22 di lugliu di u 2023.

L'IMPATTU DI E MALATTIE CRONICA NON-COMMUNICABLE

Parechji studii scientifichi anu dimustratu chì i sintomi di a maiò parte di e malatie non transmissibles (malattie cardiovascolari, tumori, diabete, depressione, Alzheimer, Parkinson) – chì sò in crescita constantemente, soprattuttu in paesi cum'è l'Italia, carattarizatu da una pupulazione invechjata – si manifestanu ancu decine d'anni dopu à u so propiu iniziu.

Infatti, in u mondu, ogni 2 seconde, una persona chì ùn hà micca ancu 70 anni mori da una di queste malatie croniche non transmissibles (MNT), chì anu superatu e malatie infettive cum'è e cause principali di morte in u mondu. Hè stimatu ch'elli sò rispunsevuli di u 74% di i morti è chì i costi suscitanu à u 70-80% di u budgetu tutale chì i paesi europei passanu in salute.

Fattori cum'è a tendenza per l'inattività fisica per aumentà; l'aumentu di l'epidemie in u sovrappesu è l'obesità; è l'aumentu di l'esperanza di vita, cù quale a probabilità di sviluppà u cancer, a malatia cardiovascular è a diabetes hè crescente in parallelu, probabilmente aggravate queste dati in u futuru.

DATI DA ITALIA

In u nostru paese, sicondu i dati di l'Istitutu Superiore di Sanità (ISS), i NCD sò rispunsevuli di 92% di i morti totali registrati, in particulare: malatie cardiovascular (41%); tumuri (29%); malatie respiratorie croniche (5%); diabete (4%).

PERCHÈ hè CONVENIENT INVEST IN PREVENTION

Diversi ricerchi anu ancu dimustratu cumu l'investimentu ecunomicu in a cura (mudellu americanu) pruduce menu salute chì l'investimentu in u campu "social-salute". Inveru, l'investimentu in a prevenzione hà un duppiu impattu : nantu à a salute fisica è mentale di e persone è, in cunseguenza, in a sustenibilità di u sistema socio-ecunomicu di u paese.

Sicondu un rapportu di l'Organizazione Mondiale di a Salute (OMS), trà u 2011 è u 2030, u costu di a produtividade persa per i quattru gruppi maiò di malatie croniche non transmissibles hè stimatu à $ 30 trilioni; se aghjunghjemu i costi per e malatie neurodegenerative à questi dati, ghjunghjemu à 47 trilioni di dollari.

Inoltre, secondu l'Organizazione per a Cuuperazione è u Sviluppu Ecunomicu (OCDE), chì riunisce 53 di i paesi più ricchi di u mondu, ancu s'è queste malatie contanu per u 60-80% di a carica generale di e malatie, i paesi membri spende solu u 3% (è l'Italia ancu menu) di u so budgetu di salute in prevenzione è attività di salute publica.

Tuttavia, l'introduzione di alcune misure puderia generà benefici ecunomichi è suciali di più di 230 miliardi di dollari in i paesi à pocu redditu. È, se ogni paese adopta intervenzioni pruvati, almenu 39 milioni di morti da queste malatie puderanu esse evitati.

U ROLO DI A MEDICINA SPORTIVA

L'arnesi di prevenzione, precisione è predizione di a medicina sportiva – da l'attività fisica currettamente prescritta cum'è una droga, à a valutazione di e funziunalità di a "macchina di l'omu" – ponu ghjucà un rolu assai impurtante micca solu in u cuntestu sportiu, ma ancu in u Sistema Naziunale di Salute (NHS), è in u situ di travagliu è sistemi di sicurezza suciale.

ESERCIZI FISICI È GENETICA

Stili di vita è eserciziu fisicu in particulare ghjucanu un rolu epigeneticu fundamentale nantu à e cellule germinative di i genitori è u futuru fetu, affettendu cusì ancu prima di cuncepimentu, cù a pussibilità di trasmissione à e generazioni successive.

U stilu di vita sedentariu parentale, per esempiu, ùn solu predispone u zitellu è l'adultu futuru à e malatie metaboliche o altre malatie cròniche non transmissibles, ma pò ancu passà à a prossima generazione: ciò chì hè chjamatu "Eredimentu epigeneticu transgenerazionale".

L'eserciziu aerobicu praticatu regularmente produce, à tutte l'età, fatturi chì stimulanu a pruduzzione di novi neuroni in u cervellu chì sò utili per a memoria è l'attività cognitiva, è ancu a plasticità cerebrale.

SPORT AS FATTORE ANTI-INFLAMMATORIU, ANTI-STRESS E LONGEVITÀ

Una attenzione particulari deve esse pagata à i miccanismi di inflammazioni è stress chì ponu esse prevenuti o attenuati da l'esercitu fisicu aerobicu; ugualmente impurtante hè l'impattu di l'attività fisica nantu à i telomeri, i capsuli terminali di i cromusomi, chì a so lunghezza pò indicà a qualità è a durata di a vita è cumu si agisce nantu à a mitocondria, l'organi cellulari chì furnisce l'energia necessaria à e cellule.

Per esempiu, l'accortamentu eccessivu di i telomeri in l'individui obesi (ricurdate chì più di 50% di i taliani sò in sovrappeso o obesità) equivale à a riduzzione di 8,8 anni di vita, in fatti un effettu peghju di u fumu.

L'IMPATTI SUCIO-ECONOMICI PUSITIVI

Grazie à a cunniscenza specifica di a specialità in medicina sportiva, si puderia, per esempiu, ghjunghje à definisce l'età di pensione di e diverse categurie di travagliadori, micca più solu nantu à un criteriu persunale ligatu à l'aspettativa di vita, ma ancu nantu à una basa medico-scientifica : una metodulugia di valutazione funziunale chì pò ancu esse aduprata in u cuntestu assicurativu (vale à dì polizze di vita) o ancu in l'ipoteca bancaria (ie ipotecari).

Quellu prupostu da a Federazione Italiana di Medicina Sportiva hè un mudellu chì intende purtà u valore di a cunniscenza scientifica in e scelte strategiche di u sistema puliticu, ecunomicu è suciale, micca solu per a migliurà di a salute è a qualità di vita di e persone, ma ancu in quantu à salvà u NHS è rinfurzà e prospettive di u paese.

QUANTU SPENDEMU (O QUANTU POTREMU RISPARMI)

A prova hè un studiu realizatu da FMSI in cullaburazione cù l'Università Bocconi chì hà stimatu i costi suciali è ecunomichi legati à l'inattività fisica è a vita sedentaria in u nostru paese visibili in i seguenti tabelli :

A sti dati deve esse aghjuntu i costi medii non sanitari calculati cunsiderendu i costi indiretti dovuti à a perdita di produtividade per malatie, pre-retirement, più i costi derivanti da l'assistenza informale. A tavula cunsidereghja una diminuzione di 1% di l'individui sedentariu, ma s'ellu hè stata appiicata à tutta a pupulazione italiana sedentaria (circa 16 milioni di persone) a stima fluttuaria trà 5,9 è 12,5 miliardi d'euros.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/sanita/fare-sport-salva-la-vita-e-i-conti-pubblici/ u Sun, 23 Jul 2023 10:40:35 +0000.