Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U dibattitu climaticu hè diventatu filosoficu piuttostu chè scientificu

U dibattitu climaticu hè diventatu filosoficu piuttostu chè scientificu

Dichjarà scentifichi, o tecnichi, e decisioni è scelte nantu à u clima chì sò in realtà pulitiche serve à rende indiscussabili. L'articulu di Sergio Giraldo

Un studiu apparsu in u 2021 Scientific Reports of the journal Nature (" Classificazione assistita da computer di rivindicazioni contrarian nantu à u cambiamentu climaticu ", da Travis Coan, Constantine Boussalis, John Cook è Mirjam O. Nanko) hà classificatu l'affirmazioni contru à a narrativa nantu à u clima. cambià u clima. Per mezu di l'usu estensivu di l'urdinatori, i circadori anu sondatu u Web per cullà l'argumenti di quelli chì ùn sò micca allinati cù a narrativa ufficiale, generendu dopu una taxonomia di i temi aduttati da quelli chì, cù diverse sfumature, si dichjaranu scettichi.

L'uccasioni di stu studiu hè utile, postu chì ormai si deve esse chjaru chì u dibattitu nant'à u cambiamentu climaticu hà lasciatu l' ambiu di a scienza è hè diventatu subitu puliticu o, ancu di più, filusuficu.

I CINQUE ARGUMENTI À U COUNTER

L'argumenti contr'à a narrativa ( claim ) sò classificate in cinque categurie larghe : 1) u riscaldamentu glubale ùn esiste micca ; 2) l'emissioni da l'attività umana ùn causanu micca u riscaldamentu glubale; 3) l'impatti climatichi ùn sò micca un prublema; 4) i suluzioni pruposti ùn viaghjanu micca; 5) a scienza è a climatologia ùn sò micca affidabili. Hè un anticu ghjocu dialetticu : prupone a so tesi in una chjave salvifica mette in autumàticu quelli chì ùn s'adattanu micca in un recintu di negatività cumpletu cù l'etichetta "senza qualcosa". Hè a meccanica di u cunformismu, chì spinge quelli chì ùn aderiscenu micca à i margini, in una deminutio capitis spietata .

L'USU INSTRUMENTAL DI U TERMINE "DISINFORMAZIONE"

Per ognuna di e cinque categurie ci sò tandu diverse sottocategorie (una trentina) è temi detallati (una cinquantina). L'interessante hè chì l'autori di a ricerca mettenu tutti l'argumenti cuntrariu in un saccu è chjamanu disinformazione, attribuendu cusì automaticamente u titulu di custodi di a Verità, ancu per i sughjetti chì ùn anu nunda di fà cù a scienza. U dibattitu nantu à ciò chì hè a scienza è ciò chì hè a verità hè cumplessu, ma avemu digià vistu ciò chì succede quandu a scienza hè aduprata cum'è un strumentu contu. A classificazione elaborata da l'urdinatori usa u mantellu di a scienza per dichjarà a disinformazione ancu tuttu ciò chì cuntene in a rivindicazione 4, vale à dì e soluzioni pruposte, chì sò invece l'argumentu puliticu per eccellenza. Dichjarà decisioni è scelte scientifiche, o tecniche, chì sò veramente pulitiche, serve à rende indiscutibile, indiscutibile è fundamentalmente autoritariu. Hè a nova versione, in un vestitu verde, di TINA ( ùn ci hè micca alternativa ), chì apre a strada per l'eclissi di a demucrazia è a decadenza di a libertà. Ùn hè micca una coincidenza, infatti, chì l'autori di sta ricerca sò prufessori di scienza pulitica è cumunicazione, micca climatologi. Ma a scienza, chì ùn hè micca è ùn pò esse una fonte di lege, in sè stessu ùn hà micca voce, sò i scientisti chì parranu per ella. A cuntruversia nantu à a terra scientifica deve esse guidata da quelli chì praticanu a scienza, micca da i propagandisti, chì invece abbundanu. U risultatu hè chì l'usu dogmaticu di a scienza porta à u risultatu paradossale di rinfurzà e credenze anti-scientifica.

U campu di e scelte, u « chì fà ? », hè è deve stà puliticu, apertu à tutte l’opinioni, è e decisioni sò da piglià in modu demucraticu. Ùn ci pò esse una ipoteca irrevocabile di a scienza nantu à a vita di e persone. Ci hè una fila indispensabile di u Piave chì deve esse difenda fermamente : a scienza dice « cumu », ma ci vole à esse noi à dì u « chì ».

I PROPOSTI DI L'AMBIENTALI SULLA SUCCA

Pigliemu un esempiu. U dibattitu nantu à cumu fà affruntà i periodi di siccità era vivu in Italia finu à qualchì settimana fà. Una risposta efficace hè di custruisce reservoirs è bacini artificiali di catchment, è ancu agisce nantu à pipelines è canali per eliminà e perdite. Hè una suluzione di fà: invistisce per aghjunghje sicurità. Chì, invece, dice Greenpeace, frà altre cose, in una dichjarazione datata u 22 di marzu passatu ? Questu: "A riduzzione di u cunsumu d'acqua a monte in l'agricultura, facendu di l'usu di a terra è di l'acqua una priorità per a pruduzzione di l'alimentu destinatu à u cunsumu umanu direttu piuttostu cà a catena alimentaria o a produzzione di biocarburanti. Riduce a dumanda di mangimi upstream, riducendu gradualmente u nùmeru d'animali allevati è aduprendu misure per incuragisce l'adopzione di diete principarmenti vegetali ".

A risposta ambientalista è scientista, vale à dì, hè a sustrazione: per rimedià a scarsità di l'acqua hè necessariu di fà senza carne è diventà vegetariana. Tutte e suluzioni pruposte da i fanatichi verdi sò orientati versu a riduzzione è l'impoverimentu : riduzzione, se micca eliminà, u cunsumu di carne, forse s'appoghjanu à e proteine ​​​​sintetiche fatte in u laboratoriu o, perchè micca, à e farine di proteina ottenute da l'insetti. Meno vitture è menu aviò, vale à dì menu viaghji, dunque menu libertà di muvimentu. Se qualchissia sustene una tesi sfarente, temendu limitazioni à a libertà persunale, sparghje a disinformazione, secondu u studiu creatu da i circadori.

A VERITÀ DI ENERGIA BRANDED AS MISINFORMATION

Trà l' affirmazioni chì, sicondu elli, misinform, ci sò ancu dichjarazioni chì sò veri in sè stessu: i costi di l'energia creceranu (hè veru), a sicurità di u sistema energeticu serà menu di quellu chì hè oghje (hè vera), a Cina emette. assai di più (hè vera), i combustibili fossili sò boni (hè vera), e tecnulugia verdi dannu l'ambiente (hè vera). Pace i Francesi è Chinese, a disinformazione hè ancu affirmannu chì l'energia nucleare pò esse una bona suluzione alternativa.

AMBIENTALI CONTRA L'ESSERE UMANO

In a tassonomia elaborata da l'algoritmi chì anu sbulicatu u web in cerca di pinsamenti cuntrariu temi, manca un elementu fundamentale: l'umanità. Ùn ci hè micca spaziu per l'omu in questa guerra santa dichjarata micca contru u cambiamentu climaticu, ma contr'à l'omu. Dopu tuttu, basta à guardà e prughjezzione di a pupulazione mundiale in unu di l'ultimi rapporti di u Club di Roma, in quale hè chjaramente dichjaratu chì e pulitiche verdi puderanu esse successu in u futuru solu in a presenza di una demografica robusta. decadenza. U malthusianismu aspetta a so chance dapoi u 1972, data di publicazione di u famosu rapportu I Limiti di a crescita . Avà u pensamentu unicu chì si camuffa cù a scienza hè prontu à collaborà.

Quì, s'ellu hè u futuru, teni lu è lasciamu campà.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/dibattito-clima-filosofia-scienza/ u Fri, 02 Jun 2023 05:55:11 +0000.