Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U bonu guvernu di Draghi. Fatti, numeri è paraguni

U bonu guvernu di Draghi. Fatti, numeri è paraguni

L'ecunumia italiana è l'ultime disposizioni di u guvernu Draghi analizate da Gianfranco Polillo

Di sicuru, ùn si pò dì chì u cuntinuu scherzu di Marco Travaglio hà pruduttu l'effettu desideratu. Quellu di Draghi ùn pò esse statu u "guvernu di i migliori", ma in ogni casu e distanze, in quantu à i risultati, cù a doppia sperienza di Giuseppe Conte fermanu incapabili. A prova di u fattu chì l'Italia ùn hà micca bisognu di supereroi. L'omi nurmali sò abbastanza. A condizione chì sò guidati da quella quantità d'interessu stessu è sò resistenti à l'adulazione di pussibuli barkers, risuscitati in u circus barnum di u "Big Brother".

Cù l' ultimu decretu lege , u Guvernu mette risorse dispunibuli à e famiglie è à l'imprese per 17 miliardi d'euros. Serviranu soprattuttu per alleviare i dolori di a vita cara. Di questu l'inflazione di u costu, chì hè stata prima di l'invasione russa di l'Ucraina, ma chì hè diventata più severa dopu à i 163 ghjorni di guerra. Qualchì settimana nanzu, un altru decretu avia attribuitu altri 35 miliardi d’euros : più o menu per i stessi scopi. Una vechja prumessa di Mario Draghi (ùn hè oramai u tempu di caccià, ma di dà) hè dunque tenuta. U tutale, in i primi ottu mesi di l'annu, hè di 52 miliardi d'euros. Quasi 3 punti di PIB.

Questu saria abbastanza. Chì, però, ùn hè micca u platu principale. L'aspettu più impurtante hè a sustenibilità finanziaria di l'intervenzione. À u cuntrariu di ciò chì Matteo Salvini hà dichjaratu (un overrun di 50 miliardi hè essenziale), i cunti appariscenu in ordine. O piuttostu seguitanu u corsu annunziatu da l'ultimu Def. Cù u debitu netu chì deve falà da 7,2 à 5,6 per centu. È u rapportu di debitu / PIB da 150,8 à 147 per centu.

Diversi fattori anu cuntribuitu à stu successu. Partendu da un ritmu di crescita, in termini reali, chì hà brusgiatu e previsioni più scure. A crescita ottenuta finu à avà, secondu a certificazione Istat, hè stata pari à 3,4 per centu. Ben sopra à l'ipotesi di a fine di l'annu (3,1 per centu) di u Def. È dopu à l'annu passatu 6.6. Derubricated, sempre da quelli di U fattu di ogni ghjornu , à "simple rebound". Puru auto-dannu. Per esse cumpletu, deve esse ricurdatu chì e previsioni di Confindustria per l'annu currentu ùn anu micca più di 1 per centu.

L'inflazione, à u turnu, mentre pruduce dannu, hà prestatu una manu. Hà gonfiatu u PIB nominali è per quessa hà riduciutu u rapportu di l'aggregati di e finanze pubbliche, chì i valori sò ligati, in fattu, à questa grandezza più grande. Hà datu ancu una spinta à u cunsumu, chì però ùn hà micca crisciutu cusì bè. In ogni casu, soprattuttu in u settore di i beni durable è l'investimenti, hà imbuttatu l'imprese è l'imprese per anticipà e so decisione, per ottene un prezzu, ancu s'ellu hè pocu più bassu, paragunatu à a tendenza di i mesi chì venenu.

À u turnu, ancu s'ellu era in crescita, i tassi d'interessu eranu generalmente negativi da un veru puntu di vista. Questu hè, paragunate cù a taxa di inflazione. Soprattuttu, u bilanciu statali hà benefiziu. Oghje nantu à u mercatu secundariu un bonu di guvernu (per esempiu BTP Italia), cù una maturità media di 6 anni, rende 2,43 net, cum'è interessu. Quandu a taxa di inflazione hè di 7,9 per centu. Segue chì, per quelli chì anu compru a sicurità à par, à u mumentu di l'emissione, a perdita di capitale hè vicinu à 11 per centu. Una spezia di picculu patrimuniale per quelli chì anu bisognu di realizà è fà cash.

Malgradu questi inconvenienti, ùn ci sò micca pranzi gratuiti in l'ecunumia, ma l'inflazione hà aiutatu. Ma sopratuttu era u BCE chì hà, finu à avà, impeditu chì i spreads crescianu tantu. Hè stata capaci di fà per cuntinuà à cumprà i titoli di u debitu publicu italianu, limitendu i spreads. Acquisti chì, in l'ultimu mese, ammontavanu à circa 10 miliardi d'euros, grazia à e risorse ottenute da u rimborsu di i valori chì avianu ghjuntu à a maturità è acquistati prima cum'è parte di u PEPP (programma di compra d'urgenza pandemica).

À a so discrezione, u bancu cintrali hà cambiatu u mischju di compra prima strettamente ligati. In questu modu hà pussutu aiutà l'Italia, inseme (in ogni casu assai menu), a Spagna è a Grecia. Ma solu perchè u quadru generale di u paese era tali da guarantiscenu i requisiti di stabilità richiesti. È forse, ancu perchè, à a testa di u Palazzo Chigi era l'ex presidente di l'Istitutu.

Si dirà : ma Giuseppe Conte hà fattu un altru. In realtà da i dati ùn pare micca. A menu chì ùn hè a culpa di Eurostat, in i 988 ghjorni di u so guvernu (da u 1 di ghjugnu 2018 à u 13 di ferraghju 2021), u ritmu di crescita di l'ecunumia taliana era u più modestu di a zona euro. Minus 2,5 per centu in media, cù a caduta massima di 9 per centu in 2020. Semplice mala furtuna? Forse. Salvu chì l'annu dopu, l'Italia hà saltatu à a testa. Settima pusizioni in l'Eurozona, ma a seconda (subitu dopu à Francia) trà i paesi maiò. In i primi sei mesi di questu annu, però, l'Italia hà ancu fattu megliu cà i so cugini d'oltre l'Alpi.

In ogni casu, una altra considerazione, u rinfrescante di i dui Governi (giallu, verde è rossu) era decisamente più altu. True: più di 105 miliardi d'euros. 80 per centu in a spesa attuale, u restu in u cuntu di capitale. À quale aghjunghje altri 20 miliardi in rivenuti più bassi. Un totale di più di 125 miliardi d'euros. Per furtuna, i pagamenti di l'interessi sò calati ligeramente (risparmi di pocu più di 8 miliardi), ma u drenu era massivu. Si pò salvà qualcosa? Forse sì: basta à pensà à u redditu di a citadinanza è u 110 per centu super bonus per a custruzzione. U primu in favore di i menu ricchi, u sicondu per i più ricchi. In i dui casi, una legislazione chì certamenti ùn entrerà in a storia cum'è un esempiu brillanti di bona legislazione.

Ma cù quale cunsequenze ? U nivellu di u debitu chì, à u principiu di 2018, era uguali à 2,4 per centu, à a fine di quellu esperimentu, ghjunghje à 9,6 per centu. Roba di l'anni 70. À u turnu, u rapportu di u debitu / PIB cresce ancu da 21,1 punti, da 134,2 à 155,3 per centu. True Guinness Book of Records, cunziddi chì un saltu cusì altu ùn era mai accadutu da a fine di a Siconda Guerra Munniali. Hè dunque faciule per vede quale era stata a filusufìa di sti dui Guverni. Spende senza preoccupazioni, apprufittannu di u lume verde permessu da l'Europa dopu l'epidemie di Covid. Cum'è s'è à a fine quelli debiti – chì u guvernu Draghi hà digià principiatu à fà – ùn anu da esse rimbursati.

E poi a cunclusione hè faciule. I Taliani seranu ancu stati « un populu di pueti, artisti, eroi, santi, pensatori, scentifichi, navigatori, trasmigratori », cum'è Benito Mussolini avia imaginatu in u so discorsu à l'ONU. Ma per guarantisce a bona guvernanza di u paese, basta assai menu. Ùn avemu mancu bisognu di "u megliu", cum'è u ghjurnale cutidianu si burla di . Hè abbastanza per sapè e cose un pocu è cumportanu in cunseguenza, senza perde di vista un interessu più generale.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/il-buon-governo-di-draghi-fatti-numeri-e-confronti/ u Sat, 06 Aug 2022 07:28:53 +0000.