Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Tuttu nantu à a spesa militare in l’OTAN è u casu di l’Italia

Tuttu nantu à a spesa militare in l'OTAN è u casu di l'Italia

Ciò chì emerge da l'ultima aghjurnazione di l'OTAN nantu à u livellu di spesa militare di i paesi chì sò parti di l'Alianza Atlantica. L'approfondissement de Giovanni Martinelli

U 7 di lugliu, l'OTAN hà annunziatu a so ultima aghjurnazione nantu à u livellu di e spese militari di i paesi appartenenti à l'Alianza Atlantica stessu. Una mossa evidentemente destinata à furnisce una stampa precisa di a situazione in vista di a so cima di i capi di statu è di guvernu chì si terrà in Vilnius l'11 è u 12 di lugliu prossimu.

L'ultimu summit, chì per definisce cum'è di grande impurtanza pari ancu simplista, micca solu perchè (evidente) hè tenutu in un mumentu storicu eccezziunale, per via di l'invasione russa di l'Ucraina chì principia quasi un annu è mezu fà. Inoltre, a so impurtanza hè ancu determinata da u fattu chì in quella riunione ci sarà ancu a cunferma ufficiale di l'estensione ulteriore in l'uffiziu di u Sicritariu Generale per Jens Stoltenberg.

Ma ùn hè micca tuttu, perchè nantu à a tavula ci sarà u dossier ligatu à a dumanda di a Svezia per l'appartenenza à l'OTAN stessu (à oghje sempre bluccata da Turchia è Ungheria) è, sempre in u sughjettu di l'accessioni, inevitabbilmente assai dibattutu serà quellu di l'Ucraina. . Impussibule oghje per via di u cunflittu in corso, Kiev, in ogni probabilità, si focalizeghja nantu à ottene forti garanzii di sicurezza internaziunale (cù aiuti militari novi cunnessi), mentre aspittendu chì e cundizioni per maturu per l'entrata futura in l'Alleanza.

Ugualmente inevitabbilmente, i piani di difesa di l'urganisazione è quelli per u sviluppu di l'arnesi di dissuasione / dissuasione chì si riferenu seranu ancu indirizzati. È hè precisamente in questu spaziu ch'ellu hà da sviluppà un ulteriore dibattitu; solu quellu nantu à a spesa militare.

Infatti, cum'è cunnisciutu, à u summit di l'OTAN tenutu in Galles in settembre di u 2014, l'Alleanza hà stabilitu una seria di "stakes" assai precisi; dopu à anni di taglii sempre più pesanti à i bilanci di difesa di parechji paesi, tutti i membri di l'OTAN stessu sò stati invece invitati à intraprende una strada di crescita in termini reali cù u scopu di ghjunghje à almenu 2% di u rapportu trà u PIB di spesa militare nantu à u PIB. 10 anni.

U fattu chì sta scadenza hè avà imminente è, soprattuttu, e più richieste chì nascenu da a guerra in corso significanu chì sta questione hè diventata centrale in u dibattitu in i paesi individuali è in l'Alleanza stessa. Tant’è chì e voci chì vulerianu una spezia di ridefinizione di quellu paràmetru sò sempre più forte. Vale à dì, u 2% ùn deve più esse vistu cum'è un "tettu", ma cum'è un "puntu di partenza" per livelli di spesa prospettiva ancu più altu. D’altronde, sicondu certi rumuri à a vigilia, puderia ancu purtà à l’elaborazione di formule chì facenu di a riescita di quellu 2% un passu vincolante per tutti è micca più una spezia di semplice invitu.

Cusì, i dati appena publicati furnisce una riferenza utile per più riflessione. À u livellu generale, si pò osservà chì a cima di u 2014 (cum'è i successivi) hà avutu qualchì effetti ; è ancu impurtante. In fattu, 2023 marca u 9u aumentu consecutivu di a spesa militare generale da tutti i Stati membri di l'OTAN; chì in termini reali passa cusì da 910 miliardi di dollari in u 2014 à 1.100 questu annu.

I dati nantu à u "famosu" target 2% hè ancu significativu. In u 2014 ci era solu 3 paesi chì l'anu digià ottinutu; chistu mentri in u 2023 risusciteranu à 11. Ma ùn hè micca tuttu, perchè parechji altri anu in ogni casu preparatu piani chì li portaranu à ottene stu stessu risultatu in pochi anni.

Una figura assolutamente significativa è pertinente, u 2023 certifica l'ascesa eccessiva di a Pulonia chì, cù u so 3,9%, diventa u paese cù a più alta spesa militare in termini relativi trà tutti i 31 membri di l'OTAN. E più in generale, al di là di a cunferma di paesi cum'è i Stati Uniti, u Regnu Unitu è ​​​​a Grecia cum'è praticamenti storichi "top spenders", l'emergenza per forza di parechji paesi d'Europa di l'Est (cum'è a "nova entrata" Finlandia) in questu. una sorta di club di menu in menu ristrettu.

Per quessa, ùn hè micca necessariu esse particularmente espertu o abili in l'analisi strategiche / geopulitiche per capisce chì quì a geugrafìa ghjoca un rolu decisivu; u più vicinu à a Russia, u più vi sentite u pesu di a so minaccia, u più seriu site in u prucessu di rearmamentu.

Dati quant'è interessanti quant'è micca assai incuragisce finalmente venenu da l'Italia. Difatti, in quantu à u nostru paese, l'aumentu di e so spese militari, chì hè accadutu soprattuttu in l'ultimi anni (ancu s'è, in parte, « sguassate » da certi fattori chì discuteremu prestu) ; à u listessu tempu, però, ùn si pò negà chì fermanu sempre distanti da quellu "famosu" 2%.

In verità, ancu u direttore 2023 un ligeru ritiru cumparatu cù l'annu passatu; datu chì u rapportu pircintuali trà queste spese è u PIB passa da 1,51 à 1,46% di u PIB (per quessa, à a fine, solu 6 altri paesi facenu peghju chè noi in l'OTAN !). Una correzione apparentemente modesta ma chì in realtà custituisce un signalu assai preoccupante.

Difatti, da un puntu di vista teoricu, u nostru paese (dighjà cù un certu ritardu paragunatu à i termini fissati è firmati in u 2014) averia stabilitu u 2028 cum'è u mumentu per ghjunghje à quellu "fatidu" 2%. Piuttostu, hè evidenti chì quellu ughjettivu apparisce sempre più cum'è un "mirage" ; dinù perchè a data u Guvernu ùn hà in ogni casu elaboratu un pianu capace di ristabilisce una strada credibile per a so riescita.

In tuttu questu, un altru elementu preoccupante; non solu l'aumentu di a spesa militare ottenuta da l'Italia deve esse in parte attribuita à l'inclusione di una partita precedentemente esclusa (vale à dì, i fondi di l'attuale Ministeru di l'Impresa è Made in Italy; fondi destinati à l'investimentu): di più, partendu. da 2020 ci hè stata una crescita anomala in i figuri furniti da u nostru paese à l'OTAN è divulgati da l'ultimi.

In altri palori, ancu i 29 718 milioni d'euros riportati in e tavule furnite da l'Alianza per u 2023 ùn riescenu à truvà alcuna cunferma in a realità; ancu cunsiderendu chì u perimetru di spesa militare definitu in Bruxelles hè più largu di quellu chì generalmente documentatu da u nostru paese. Per esse ancu più chjaru, in l'absenza di infurmazione più precisa furnita da u Ministeru di a Difesa nantu à a furmazione di sti figuri, u suspettu chì qualcosa ùn aghjunghje micca hè assai forte; tocca dunque à u Ministeru stessu di dissiparà i dubbiti è l'opacità, dandu spiegazioni più precise.

S'ellu ùn bastassi, stu ritrattu dighjà particularmente scoraggiante (in quantu à l'alluntanamentu crescente da l'ugettivi posti è in a trasparenza) hè resu ancu più "imbarazzante" da a rializazione d'un record assai pocu lusinghieru : l'Italia diventa infatti u paese. cù u più altu percentuale di i so spesi militari impegnati solu à u persunale. Un’anomalia rimarcata più volte, liata in particulare à scelte mancate (qualchì volta ancu sbagliate) da a pulitica ; cume per creà una seria di prublemi crescente è sempre più serii.

In cunclusioni, ùn si pò mancà di mette in risaltu cumu di fronte à un'Auropa chì, attraversata da u scossa rapprisintata da l'invasione russa di l'Ucraina in tuttu, pare avè metabolizatu u cambiamentu epocale in u campu di a Difesa (cumportendu cusì, ancu trà indecisioni è limiti di a natura), u nostru paese pare avè digià superatu quella fase di scossa in una manera decisamente menu lucida è raziunale. Vale à dì, simpricimenti finta chì nunda hè accadutu; quasi…


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/tutto-sulle-spese-militari-nella-nato-e-il-caso-dellitalia/ u Sun, 09 Jul 2023 06:52:21 +0000.