Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Tutti i sbagli di l’UE nantu à l’innuvazione. Rapporti

Tutti i sbagli di l'UE nantu à l'innuvazione. Rapporti

U riassuntu esecutivu di u rapportu " Politica di l'innovazione di l'UE: Cumu scappà da a trappula di a tecnulugia media " da u Gruppu d'Analisi di Politica Europea, dedicatu à e pulitiche d'innuvazione in l'Unione Europea

Incuragisce l'innuvazione hè statu longu una priurità per i pulitichi europei, cù u scopu implicitu di ghjunghje à a fruntiera tecnologica rapprisentata da i Stati Uniti. Stu scopu ùn hè statu rializatu. I scoreboards di l'innovazione publicati regularmente da a Cummissione Europea anu sempre truvatu chì l'UE hè in ritardo di i Stati Uniti in parechji indicatori.

L'ultimu scoreboard indica chì a divisione transatlantica s'hè allargata.

Stu rapportu sustene chì l'attuale sforzu europei, mentre lodabili, sò insufficienti, sia in quantità sia in qualità. Riforme maiò sò necessarie per permette à l'Europa di cumpete in u spaziu di creazione di valore.

L'UE INVESTE IN RICERCA E SVILUPPU: U PROBLEMA HA IN U SETTORE PRIVATU

I risultati deludenti di l'Auropa ponu sorprenderà u lettore, postu chì u sustegnu publicu à a ricerca è u sviluppu (R&D) hè cresciutu pocu à pocu in l'ultimi dui decennii è hè oghji quasi u listessu livellu chì in i Stati Uniti (circa 0,7% di u PIB). Hè in u settore privatu chì ci hè una grande diferenza quantitativa trà i Stati Uniti è l'UE. A spesa cummerciale in R&D (BERD) in a UE, à 1,2% di u PIB, hè circa a mità di quella di i Stati Uniti (2,3% di u PIB).

Inoltre, a R&D da e cumpagnie europee hè cuncentrata in settori di tecnulugia media, cum'è l'industria di l'automobile.

Queste industrie cumpetenu appliendu l'ultimi avanzati tecnologichi à a fabricazione, ma ùn anu micca bisognu di a listessa intensità di R&D o offrenu u listessu potenziale di crescita cum'è l'industrii d'alta tecnulugia chì producenu l'ultime tecnulugia. U mutivu principale per chì a R&D privata di i Stati Uniti hè u doppiu di l'Europa hè dunque u pesu assai più altu di l'industrii high-tech in i Stati Uniti.

U GAP TECNOLOGU CU I STATI UNITI

A specializazione europea in mid-tech, a "trappula mid-tech", persiste da dui decennii.

I più grandi cumpagnie in l'UE in quantu à a spesa di R&D sò quasi sempre i fabricatori di vitture, mentre chì in i Stati Uniti i fabbricanti di vitture, chì eranu impurtanti 20 anni fà, sò stati rimpiazzati da cumpagnie di software. U vantaghju comparativu di l'UE in u settore di l'automobile hè preoccupante: malgradu l'investimenti massivi in ​​R&D, l'industria automobilistica di l'UE rischia di esse superata da i fabbricanti americani è sempre più cinesi. I pruduttori stranieri ponu sfruttà a so dirigenza in tecnulugia di guida elettrica è autonoma.

Oghje u gap transatlanticu hè particularmente grande in u sviluppu di software, induve l'imprese americane rapprisentanu 75% di u totale globale, paragunatu à 6% in l'UE (menu di Cina). Gran parte di a crescita di a spesa di R&D di l'imprese di i Stati Uniti in l'ultima decada hè stata guidata da cumpagnie di software, sottu à a dominanza di i Stati Uniti in l'ultimi avanzati in l'intelligenza artificiale (AI). A pusizione quasi-monopolu di u settore high-tech di i Stati Uniti s'applica ancu à u software di a nova generazione (a maiò parte di i LLM di punta sò i Stati Uniti) è u hardware (vede Nvidia per i semiconduttori, etc.). A Cina hè rapidamenti ripresa in termini di spesa di R&D di alta tecnulugia.

L'UE DEVE CAMBIà U SO APPROCSU DI L'INNOVAZIONE TECNOLOGICA

Un cambiamentu in a direzzione di l'innuvazione di l'UE versu l'industrii high-tech pare dunque assai desiderabile.

Rumpendu a trappula di a tecnulugia di a strada di a strada prumove a crescita è aumentà u pesu geopuliticu di l'UE. Ma per ghjunghje questu, a governanza deve currisponde à l'ambizioni. Bastamente, l'UE ùn hà micca l'istituzioni necessarie per risponde à a sfida di l'innuvazione di u XXI seculu.

A maiurità (90%) di u sustegnu publicu per a R&D in l'UE hè urigginatu à livellu naziunale. L'UE cuntribuisce à traversu u prugramma Horizon Europe, chì attribuisce circa 11-12 miliardi d'euros annu per sustene l'innuvazione, a ricerca è u sviluppu più largamente.

Tuttavia, menu di 5% di Horizon Europe sustene l'innuvazione rivoluzionaria, chì hà u putenziale di creà novi mercati, ma hè luntanu da l'applicazioni cummerciale. A distinzione trà i varii tipi di R&D hè impurtante (ma trascurata), postu chì i prughjetti destinati à avvicinassi e tecnulugia cunnisciute più vicinu à u mercatu ùn ponu esse attese di pruduce innovazioni disruptive.

A creazione recente di u Cunsigliu Europeu di l'Innuvazione (EIC) hè statu un passu pusitivu versu a riorientazione di i sforzi di R&D, ma hè impeditu da parechje limitazioni. Prima, dipende troppu da a Cummissione Europea. Siconda, indirizza solu marginalmente a ricerca innovativa, chì hè sempre sostanzialmente sottofinanziata.

L'EIC pare più orientatu à rimedià l'imperfezioni percepite di u mercatu di capitale chè à prumove l'innuvazione, postu chì una parte sustanziale di e so spese sustene a struttura di capitale di e piccule è medie imprese (PMI) è, in una misura più limitata, di startups. Inoltre, i prublemi seri di guvernanza ponu minà a so missione di stimulà l'innuvazione: l'EIC hè principalmente guidatu da funzionari di l'UE piuttostu chè da scientisti di altu livellu; certi criterii di eligibilità impone restrizioni severi, rendenu i meccanismi di selezzione assai burocratici; cullaburazioni sò furzati piuttostu chè accumpagnati; è l'erogazione di u finanziamentu hè lenta.

COSA FARE : TRÈ PROPOSTE

U cambiamentu istituziunale hè dunque necessariu per stimulà u sviluppu di l'industrii high-tech di l'UE. In particulare, avemu prupostu

  1. per dà à i scientifichi principali un rolu più centrale in u Cunsigliu di l'EIC è in a selezzione di prughjetti;
  2. trasferisce u putere di decisione da a Cummissione Europea à un numeru più grande di gestori di prughjettu indipendenti; È
  3. attirà risorse da i prugrammi Horizon Europe chì ùn sò micca performanti è da altre parti di l'ecosistema di l'innuvazione di l'UE per allargà a dimensione è l'ambitu di i prugrammi effettivamente dedicati à a ricerca innovativa, senza cambià l'attuale quadru finanziariu pluriennale.

A nostra riforma di l'EIC, neutrale in u bilanciu, ma radicale, puderia furnisce à l'UE un mutore d'innuvazione modellatu nantu à l'ARPA di i Stati Uniti (agenzii di prughjetti di ricerca avanzata). L'ARPA sò stati largamente creditati per sustene l'avanzamenti di parechje tecnulugii innovatori è u sviluppu di l'industria biotecnologica, software è hardware di l'America. Un ecosistema d'innuvazione prusperu hà da creà l'incentivi ghjusti, attrae l'investimentu privatu è stimulà a crescita di l'industrii high-tech, aiutendu l'UE à scappà da a trappula di a tecnulugia media.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/eu-innovation-policy-sintesi/ u Sun, 21 Apr 2024 05:25:36 +0000.