Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Tutti i prughjetti di Eni, Enel, Snam è Terna chì (forse) finiscinu in u novu Pnrr

Tutti i prughjetti di Eni, Enel, Snam è Terna chì (forse) finiscinu in u novu Pnrr

U guvernu Meloni travaglia per aghjurnà u Pnrr à a luce di RePowerEu, u pianu europeu per a transizione energetica. Eccu ciò chì hè statu dettu in a sala di cuntrollu cù a dirigenza superiore di Eni, Enel, Snam è Terna

"Un pianu chì rende l'Italia più sustenibile da un puntu di vista energeticu aumentendu a pruduzzione d'energia da fonti rinnuvevuli, diversificendu e fonti di furnimentu è riducendu u cunsumu". Quessi sò i trè punti fundamentali di a visione di a Cummissione Europea nantu à l'energia, listati da u Primu Ministru talianu Giorgia Meloni durante a riunione d'eri di a chjamata "sala di cuntrollu PNRR".

U PUBLICITÀ DI A REUNITA

A riunione hà servitu per discutiri l'aghjurnamentu di u Pianu Naziunale di Recuperazione è Resilienza per include un novu capitulu nantu à REPowerEU , u prugramma europeu per accelerà a transizione ecologica.

I MINISTRI È I MANAGER DI ENI, ENEL, SNAM È TERNA

Diversi ministri anu participatu – tra i quali Raffaele Fitto per l'Affari Europei, Giancarlo Giorgetti per l'Ecunumia è Gilberto Pichetto Fratin per l'Ambiente – è i direttori generali di e principali cumpagnie energetiche italiane, tutte di proprietà statali: Claudio Descalzi di Eni, Francesco Starace di Enel. , Stefanu Venier di Snam è Stefanu Donnarumma di Terna.

A SPINTA À U "PIANO MATTEI"

U PNRR rivisatu è integratu deve esse presentatu à a Cummissione Europea da u 30 d'aprile.

Sicondu Meloni, u novu PNRR "permetterà à l'Italia di apportà una forte cuntribuzione à l'implementazione di u " pianu Mattei " per cunsulidà u prucessu di diversificazione di l'approvvigionamentu versu una eliminazione tutale di gasu russu è fà di l'Italia un centru energeticu in u paese. Mediterraniu per tutta l'Auropa in una relazione di cooperazione fruttuosa in particulare cù i paesi africani ".

Per mezu di u "pianu Mattei", u guvernu hà per scopu di trasfurmà l'Italia in un "hub di gas", vale à dì un centru di ricezione di carburante pruduciutu in l'Africa di u Nordu, u Mediterraniu orientale è u Caucasu, è dopu per a distribuzione in l'Europa à u nordu, induve i paesi cù u più altu cunsumu sò situati (Germania, per esempiu).

Inoltre, a visione di Meloni ùn si ferma micca à i carburanti fossili, ma include ancu l'electricità da fonti rinnuvevuli è l'idrogenu verde in u futuru.

– Leghjite puru : Hub di gas in Italia ? Chì pensanu Eni, Snam è Terna

I RISORSI DISPONIBILI PER U NOVU PNRR

Comu spiega Repubblica , a dirigenza di a sala di cuntrollu per l'aghjurnamentu di u PNRR hè affidata à u Ministru Fitto. U guvernu intende include in u pianu solu prughjetti energetichi chì ponu esse implementati concretamente da 2026 (REPowerEU copre finu à 2026-2027).

In quantu à i risorsi – chì u ghjurnale definisce cum'è "u grande scunnisciutu chì pende nantu à u scopu di u pianu di Meloni" – u guvernu duveria esse capace di cuntà 2,7 miliardi d'euros in fondi micca rimborsabili, più 7,5 per centu di l'ultima parte di a Coesione. Fondu.

L'Italia puderia ottene novi prestiti liati à u PNRR, chì anu "prezzi più chjuchi cumparatu cù i tassi di u mercatu", scrive Repubblica , ma ancu furnisce l'interessi per esse pagatu.

– Leghjite puru: Invitalia flop nantu à i fondi per rinnuvevuli è batterie

I PROGETTI ENERGIA DI ENI, ENEL, SNAM E TERNA

Meloni hà dumandatu à i rapprisentanti di Eni, Enel, Snam è Terna di prisentà "pochi, necessarii è fattibili" prughjetti in relazione à a transizione energetica – dunque in cunfurmità cù l'ugettivi di REPowerEU – per esse inclusi in u PNRR rivedutu.

Malgradu l'enfasi storica nantu à i carburanti fossili, Eni hà integratu dapoi parechji anni l'energie à pocu carbonu in e so attività: si concentra in particulare in i biocarburanti , ottenuti da i rifiuti organici, da i rifiuti di l'industria agricula è di l'allevamentu è da i culturi micca destinati à l'usu alimentari. . A cumpagnia hà cunvertitu dui stabilimenti tradiziunali, in Venezia è Gela, in bioraffinerie è travaglia à l' espansione di l'ultime per aumentà a produzzione di biocarburanti per l'aeronautica .

I biocarburanti anu una impronta di carbonu generale più bassa cà i combustibili fossili perchè sò fatti di materiali di scarti, ma ancu liberanu diossidu di carbonu quandu sò brusgiati. Tuttavia, u CO2 pò esse catturatu per via di e tecnulugia di cattura è di almacenamentu di carbone . Eni scommette assai nantu à questu: in Italia – ma hè ancu assai attivu à l'esteru, in l'internu è fora di l'Europa – hà prughjettatu un situ per u almacenamentu di CO2 fora di a costa di Ravenna, in i campi di gas sbulicati in u Mari Adriaticu.

CCS Ravenna Hub – questu hè u nome di u prugettu, chì ùn hà micca ricivutu fondi da u PNRR – hè previstu per almacenà 500 megatons di CO2; L'iniziu di a prima fase, cù una capacità di 25 000 tunnellate, hè prevista per u 2023.

Terna, l'operatore chì gestisce a rete di trasmissione di l'energia elettrica italiana, studia invece diversi prughjetti di interconnessione. Li cchiù mpurtanti sunnu lu Link Tirrenu, un doppiu cavu sottumarinu chì unirà a Sicilia cù a Sardegna è a penisula, è una seconda infrastruttura trà l'Italia è u Muntenegru.

Snam, a sucetà chì gestisce a reta di pipeline taliana, vuleria rinfurzà, radduppiendula , a capacità di Linea Adriatica, u pipeline chì corre longu a costa adriatica, per permette un incrementu di l'impurtazioni di carburante da u Nordafrica : almenu Quattru anni di travagliu serà necessariu secondu Venier. L'annu passatu, l'Algeria era u principale fornitore di gas d'Italia per via di a separazione da a Russia; in u 2023 duverebbe vede a so impurtanza cresce più.

Infine, Enel vulia custruì un novu terminal di rigassificazione per l'impurtazione di gas licu (GNL) in Porto Empedocle, in Sicilia , ma questu hè oppostu da l'autorità lucali. U terminal di rigasificazione puderia trattà circa 8 miliardi di metri cubi di GNL annu, da un cunsumu tutale di gasu di circa 68 miliardi di metri cubi (figura 2022).


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/governo-meloni-pnrr-repowereu/ u Tue, 07 Feb 2023 09:05:21 +0000.