Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Tutti i porti europei in manu di a Cina. Rapporti

Tutti i porti europei in manu di a Cina. Rapporti

I tentaculi di a Cina nantu à i porti europei (è dunque ancu italiani) secondu un studiu di u Parlamentu di l'UE, chì parla di un "prublemu di sicurità naziunale". Rischi è nomi di e cumpagnie chinesi chì anu invaditu u settore marittimu (è fora). Articulu di Maria Scopece per Policy Maker

Sempre più Cina in i porti europei. Questa hè l'infurmazione preoccupante chì vene da u studiu Chinese Investments in European Maritime Infrastructure publicatu da u Parlamentu Europeu. L'Auropa hà assistitu à una prisenza crescente di a Cina in i so porti in l'ultimi anni.Mentre stu sviluppu offre opportunità ecunomiche significative, suscita ancu preoccupazioni in relazione à a sicurezza naziunale è a sovranità ecunomica.

QUALI SOnu I RISCHI DI A PRESENZA DI CINA IN PORTI EUROPEI

U Parlamentu Europeu hè preoccupatu da una seria di risichi ligati à a pervasività di u giant orientali in l'infrastrutture maritime europee:

  • u risicu di dependenza à u livellu di l'UE;
  • u risicu di dipendenza individuale;
  • u risicu di coercizione / influenza;
  • cyber / risichi di dati è risicu di sicurità fisica.

Sicondu l'analisi di u Parlamentu, i risichi di a prisenza chinesa in u nostru cuntinente ùn sò micca abbastanza capitu da i Stati Membri, in particulare quelli chì sò ligati à a coercizione ecunomica è à a sicurezza cibernetica / di dati. Ma micca solu. Ci sò prublemi in quantu à influenza nantu à a strategia portuali è i risichi cibernetici "se l'imprese chinesi ponu accede à i sistemi di cumunicazione è e rete lucali". Da questu nascenu "risichi più largu per l'Europa, in particulare in quantu à e forze armate di i Stati membri è l'OTAN".

U POTENZA ECCEZZIALE DI CINA IN U SECTU MARITTIMU

U 90% di u transitu glubale di merchenzie per via di u trasportu marittimu: secondu l'OMC in 2020, u settore marittimu contava per 53% di u valore tutale di u cummerciu cinese. Dentru i so cunfini, a Cina vanta a più alta cuncentrazione di porti marittimi in un unicu paese, cù sette di sti porti trà i più occupati in u mondu.

I NOMI DI L'IMPRESE CINESE CHE DOMINU IN PORTI EUROPEI

U Giant Orientale hà allargatu a so reta d'investimentu oltre e fruntiere naziunali è l'acquistu, o a penetrazione, di i porti custituiscenu un aspettu significativu di l'ambiziosa New Silk Road di u presidente Xi Jinping. Principalmente a gestione di l'investimenti marittimi chinesi eranu l'imprese statali China Ocean Shipping Company (COSCO), chì si tratta principalmente di cuntenituri, è China Merchants Group (CMG), è CK Hutchison Holdings, una cumpagnia privata basata in Hong Kong. Ma micca solu.

Altre cumpagnie anu ancu ghjucatu un rolu à purtà a Cina à i porti europei (è italiani). Questi includenu u Gruppu Portu Internaziunale di Shanghai (SIPG) è l'autorità portuali cum'è u Portu di Qingdao. Cina, attraversu e so cumpagnie, hè presente in deci porti di i Stati membri di l'UE: Belgio, Francia, Germania, Grecia, Italia, Malta, Paesi Bassi, Pulonia, Spagna è Svezia.

INDUNI A CINA HA METTU E MANI

Ma chì porti europei sò in manu di a Cina? Unipochi di i più impurtanti di u Vechju Cuntinente. In u periodu 2004-2021, u dragone hà cuntatu 24 affari d'acquistu è 13 prughjetti d'investimentu attraversu China Ocean Shipping Company (COSCO) è China Merchants. U valore di queste operazioni supera a cifra record di 9,1 miliardi d'euros. COSCO cuntrolla u portu di Atena (l'impurtante portu di Pireu), 24,9% di u portu di Amburgo è 40% di u portu di Vado in Liguria. L'investimentu in u portu di Amburgo era inizialmente previstu per 100 milioni d'euros, ma dopu hè statu ridutta.

Cina, attraversu e so cumpagnie statali, hè entrata in u portu di Anversa, Constanta, Zeebrugge, Rotterdam, Riga, Marseglia. Ma hè u portu grecu chì preoccupa l'analista europei. "A prisenza di COSCO accantu à l'infrastruttura civile è militare critica hè assai problematica, in termini di risichi cibernetici è di fughe potenziali di dati sensibili", in vista di questu "hè ragiunate per suppone chì i servizii di intelligenza chinesi sò interessati à cullà dati nantu à l'armata. avanzate tecnulugia di i Stati Uniti ".

A RETE TEN-T

U studiu mette in risaltu chì parechji di i porti europei chì sò cascati in l'orbita di a Cina sò parti di a rete di trasportu transeuropea core di l'UE (TEN-T). L'obiettivu di TEN-T hè di sviluppà "una infrastruttura di trasportu coerente, efficiente, multimodale è di alta qualità in tutta l'UE" cunnessendu diversi mezzi di trasportu in una sola rete. A prisenza chinesa in questi porti genera "implicazioni maiò per a rete, chì varieghja da picculi disrupzioni in un node (per esempiu, in un picculu terminale cum'è u terminal Tollerort in u Portu d'Amburgo) à disrupzioni in tutta a reta di core (per esempiu. , se tutti l'investimenti chinesi in i porti di l'UE sò sfruttati è / o suspesi à u stessu tempu) ".

Chì sò i porti italiani in manu di a Cina

Trà i porti taliani in mani chinesi, ci vole à ricurdà u portu di Trieste, chì hè finitu in a reta di a Strada Marittima di a Seta. Hamburger Hafen und Logistik AG (Hhla) hè diventatu l'accionista di maiuranza cù 50,01% di u terminal multifunzione "Piattaforma Logistica Trieste" (PIt). Hhla hè 24,9% di proprietà di Cosco, u giant marittimu cinese. Cosco, in u 2016, hà compru 40% di u portu di Vado Ligure per 53 milioni d'euros.

L'operazione implicava, in più di Cosco, Qingdao Port International Development di Hong Kong chì hà acquistatu un altru 9.9% di u novu terminal di cuntainer, 50.1% di quale appartene à u Danish Apm Terminals-Maersk. U portu di Taranto hè ancu finitu in u visu di a Cina. U Gruppu Ferretti di Forlì, un gruppu Made in Italy cuntrullatu da u giant publicu cinese Weichai, hà allargatu u so investimentu in u portu pugliese, circa 200 milioni, aumentendu l'area gestita in u portu.

NON SOLU I PORTI…

Ma ùn hè micca solu l'acquistu di l'infrastruttura. A Cina hè u fabricatore principalu di l'equipaggiu utilizatu in l'attività marittima: u 96% di a pruduzzione di cuntenituri per u trasportu marittimu hè cinese è u 80% di e gru di nave à terra. In u 2022, u paese hà pigliatu u 48% di l'ordine di custruzzione navale globale. È ùn finisce micca quì. L'imprese cinesi furnisce servizii essenziali per l'operazione di i porti.

Shanghai Zhenhua Heavy Industries Company Limited (ZPMC), per esempiu, hè u principale fornitore di gru di nave à terra è hà uffizii in alcune di e cità europee chì ospitanu investimenti COSCO, Rotterdam, Valencia, Amburgo è Savona, ma hè attivu in a maiò parte. Porti europei, cumpresi Belgio, Grecia è Francia. U Wall Street Journal hà publicatu un articulu chì hà dettu chì a tecnulugia di a grua ZPMC hà permessu à l'equipaggiu di cullà dati nantu à l'urìgine è a destinazione di cuntenituri.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/tutti-i-porti-europei-nelle-mani-della-cina-report/ u Sat, 06 Jan 2024 07:06:09 +0000.