Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Tutte e tensioni trà l'UE è e grandi tecnulugie (di più in più ricche): Attu Digitale è ancu di più

Tutte e tensioni trà l'UE è e grandi tecnulugie (di più in più ricche): Attu Digitale è ancu di più

A Francia è i Paesi Bassi dumandanu a pussibilità per un'autorità europea di pruibisce e piattaforme chì dominanu u mercatu – "guardiani" – di ricusà l'accessu di terzi à i so servizii senza ghjustificazione obiettiva. Ciò chì succede nantu à a Legge di u Serviziu Digitale

Ùn ci hè micca solu l'Attu Digitale ( Start ne hà parlatu quì ) per mantene relazioni tense trà u Vechju Cuntinente è e Grande cumpagnie di tecnulugia. Un affare chì averà ancu ripercussioni in a pulitica estera, sia in Occidente (Washington) sia in Oriente (Pechino), induve si basanu i giganti chì l'Unione Europea intende arricà cun regule assai più rigide.

A Francia è i Paesi Bassi anu infatti firmatu un documentu cumunu nantu à a nova regulazione europea per e piattaforme digitali (Digital Service Act, Dsa), chì a Cummissione UE duveria prisentà à a fine di u 2020 per dumandà a fine di e pratiche ingiuste messe in opera finora da u giganti di u Web.

CHAT CUMANDANU A FRANCIA È I PAESI BASSI DA L'UE

Per esse precisamente, i sottosecretarii di Statu di i dui paesi, Cédric O è Mona Keijzer , dumandanu "una seria d'obligazioni è sanzioni per pratiche pruibite" messe in opera da Big techs cù "un approcciu flessibile è prupurziunatu per casu per casu" è a pussibilità per "impone ammende à misura". Per esempiu, sia a Francia sia i Paesi Bassi sò d'accordu per dumandà a pussibilità per un'autorità europea di pruibisce e piattaforme à dominante di u mercatu – "guardiani" – di ricusà l'accessu di terzi à i so servizii senza ghjustificazione obiettiva. Di novu, l'obbligazione di sparte dati specifici, assicurà l'interoperabilità di i servizii, è offre opzioni alternative à i clienti. U DSA, dice u documentu, "deve permettà à l'autorità di regolamentazione di impone sanzioni adeguate nantu à e piattaforme in casu di violazioni", cume "ammende", cù un approcciu "adattatu" per scoraggiare pratiche ingiuste, si legge in u "non paper", in u quale però si sottolinea chì un interventu regulatoriu "troppu pesante" impedisce l'innovazione in Europa.

COSU hè ATTU DIGITALE

A Legge Digitale – nome abbreviato di a Legge di u Serviziu Digitale – serà u novu organu di regolamentazione di l'UE per i servizii digitali. A legislazione hà da una parte l'obiettivu di riorganizà è d'aghjurnà e leggi in materia, da l'altra parte di fermà u putere eccessivu chì hà permessu à i giganti di u Web di arricchisce si sfruttendu e lacune legislative è a debolezza pulitica di i singuli stati di u Vechju Continente finu à avà. è di l'istituzioni cumunitarii, pigliendu sta ricchezza in altrò (principalmente in i SUA è in China, chì in fatti guardanu cun primura à st'intervenzione di a Cummissione) per permette ancu u sviluppu di e realità numeriche europee. In corta, u scopu hè di sterminà i guardiani chì finu à avà, in una situazione di monopoliu o, à u massimu, oligopoliu, anu impostu e so regule sia à l'utilizatori sia à i cuncurrenti.

U PROCESSU DI RIFORMA

Se in e settimane recenti a Cummissione Europea hà cunclusu e consultazioni publiche nantu à e rispunsabilità per i servizii numerichi, nantu à l'uttrumenti per i portieri è nantu à a mudernizazione di e regule di cuncurrenza, chì aiutanu à cumpone u pacchettu di l'Attu Digitale da u prossimu 2 di Dicembre, u Parlamentu Europeu , affiancatu da e Cummissioni per u Mercatu Internu è a Prutezzione di i Cunsumatori è quella per a Ghjustizia, l'Affari Interni è e Libertà Civili, anu presentatu altrettanti raporti chì, ancu se ùn sò micca vincolanti, devenu esse vutati da a plenaria – Covid permettendu – in a seconda metà d'ottobre è forse digià a settimana chì vene.

L'UE METE I GIANTI DI L'E-COMMERCE SUL'INDICE?

Ma Facebook, Apple è Google, cù 17 altre grandi imprese, secondu u Financial Times , averianu digià finitu nantu à una lista nera di l'UE chì, à u cuntrariu di ciò chì accade in i Stati, vuleria impone l'obligazione à elli una più grande spartera di dati cù cuncurrenti più chjuchi per limità a cuncintrazione è salvaguardà e regule chì mantenenu in equilibriu u ghjocu dilicatu di a cumpetizione ma, sopratuttu, per ottene più trasparenza in a racolta d'infurmazioni.

A FRANCIA CHIUDE CONTRA I GIGANTI WEB

Cum'è l'avemu vistu, e dumande di a Francia è di l'Olanda sò avà aghjunte à e cunsultazioni fatte da a Cummissione è à l'opinioni senza ubligatoriu di u Parlamentu è di i cumitati per u Mercatu Internu è a Ghjustizia. A Francia, in particulare, in l'ultimu periodu hà dimustratu chì hè abbastanza feroce contr'à i giganti di u Web, caccendu prima à Facebook per dumandalli di pagà imposte impagate (104 milioni, quì l'articulu cumpletu di u giurnale francese Capital chì avia datu u scoop ), allora, in piena pandemia, hà messu e mascelle nantu à i furgoni di Amazon, accusati da a ghjustizia francese di avè trascuratu a prutezzione di a salute di i so impiegati da i risichi di Coronavirus.

AMAZON E GOOGLE HIT AMAZON E GOOGLE IN UN POCI MESI

U giant di e-commerce guidatu da Jeff Bezos hè statu cusì ubligatu à chjude temporaneamente i so sei centri di distribuzione in tuttu u paese à a fine di aprile. Inoltre, in u listessu periodu, l'antitrust francese hà decisu chì Google deve pagà l'editori francesi è l'agenzie di stampa per riutilizà u so cuntenutu: "E pratiche di Google anu causatu dannu gravi è immediati à u settore di a stampa, mentre a situazione ecunomica di l'editori è di l'agenzie di stampa hè fragile », hà scrittu l'Autorità francese di a cuncurrenza.

E Tandu C'È U GAFA …

Dopu tuttu, a Francia hè ancu in prima linea in a lotta per incascià l'impositi chì i giganti tecnologichi d'origine americana è cinese devenu à i paesi di u Vechju Continente. L'annu scorsu hà lanciatu una tassa web soprannominata immediatamente "Taxe GAFA" (da l'iniziali di Google, Amazon, Facebook è Apple, per indicà i so obiettivi principali destinati) chì ghjunghje à 3% di u fatturatu è vale per e cumpagnie web cù rivenuti di più di 750 milioni d'euri à u mondu, di i quali almenu 25 sò ligati à l'usu di l'utilizatori situati in l'Esagone.

MA IN U SIGNIFICATU U COLOSSU SONU SEMPRE PIÙ RICCHI …

A gravità di l'Attu Digitale serà paragunevule à a quantità di e so sanzioni: duveranu esse adattate, cum'è a Francia è l'Olanda dumandanu, à a persona sanzionata, per spaventallu veramente. Sarebbe ingenuu di crede chì i 104 milioni chì Parigi hà sappiutu ottene da Facebook và al di là di a vittoria pirrica . In più, ancu l'ultimi dati, per esempiu quelli publicati da u Spaziu di Ricerca Mediobanca , chì anu analizatu i stati
finanziarii di i 25 giganti di u web in u periodu 2015-2019 è in a prima metà di u 2020, dicenu chì sti scrucconi virtuali sò sempre più ricchi. In 2019, u fatturatu aggregatu di e prime 25 cumpagnie hà righjuntu 1.014 miliardi di euro. Amazonia, in particulare, solu face un quartu di u tutale, cù 249,7 miliardi raghjuntu l'annu scorsu.

ANCHE PERQUÈ PAGHJANU TARIFFE IRRISORIE …

Google, Amazon, Facebook, Apple, Airbnb, Uber è Booking.com, in ogni modu, malgradu i guadagni sempre più forti, anu pagatu solu 42 milioni di euro à l'Agenzia Italiana di Revenue in 2019. "E cumpagnie italiane di Amazon, anu scrittu Repubblica u 15 di settembre, chì fattura 4,5 miliardi in u nostru paese, anu trasfurmatu 11 milioni à l'autorità fiscale ancu se u gigante guidatu da Jeff Bezos attribuisce un pesu fiscale direttu à ellu stessu in u nostru Statu uguale à 85 milioni, una cifra chì cumporta ancu e spese di cuntribuzione per i salarii di i salariati ". È cusì accade ancu chì Google paghi menu impositi cà a cumpagnia La Doria chì face i pumati sbucciati.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/tutte-le-tensioni-tra-lue-e-le-big-tech-sempre-piu-ricche-digital-act-e-non-solo/ u Sun, 18 Oct 2020 06:40:41 +0000.