Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Tutte e guerre marittime

Tutte e guerre marittime

Tutti i focolai di crisa chì minaccianu a mundialisazione marittima in l'analisi di Maurizio Sgroi di The Walking Debt

Un bellu documentu prupostu pocu fà da u NBER ci ramenta quant'è fragile è à u listessu tempu avvolgente hè u filigranu chì sustene a nostra mundialisazione attuale, chì hè letteralmente scritta annantu à l'acqua. In u sensu chì sò e vie marittime, induve viaghja a maiò parte di u nostru cummerciu internaziunale, l'infrastruttura nantu à a quale si basa a nostra vita d'ogni ghjornu. Pocu ghjente sà, quantunque, chì a regulazione internaziunale di ste rotte hè affidata à una legislazione esposta, cum'è tutti i principali accordi internaziunali, à i capricci di l'attualità.

A legislazione in quistione hè quella di a Cunvenzione di e Nazioni Unite nantu à a Legge di i Mari (UNCLOS), chì data di u 1982 è hè stata mudificata in u 1994, chì regula u principiu di navigazione libera di i mari, stabilisce e linee guida per l'estrazione di e risorse naturali, u cummerciu è a suvranità annantu à l'oceani. Sta regula assigna à i stati a suvranità annantu à l'acqui finu à 12 miglia da a costa, ma permette u passaghju di navi sia civili sia militari.

Hè inutile di sottulineà l'impurtanza di una tale regula in un cuntestu d'ecunumia mundialisata. Chiunque assiste à a storia di l'ecunumia si ricorderà di a lunga storia di l'Atti di Navigazione chì hà toccu a Gran Bretagna dapoi u XVII seculu è e discussioni senza fine chì anu incuraghjitu trà l'ecunumisti, cuminciendu cù i più illustri, vale à dì Adam Smith. Ma u principiu di a libertà di i mari era digià statu teorizatu da u filosofu olandese Hugo Grotius, in a so opera Mare Liberum, publicata in u 1609, è finì per esse parte di i quattordici punti enunciati da u presidente di i Stati Uniti Woodrow Wilson in una tentativa disperata di finisce cù bona furtuna curà a terribile strage di a Grande Guerra.

Ma per vultà à l'oghje, ùn ci hè manera megliu per riprisentà a precaria robusta di questu strumentu ch'è ricurdendu chì ancu se a cunvenzione UNCLOS hè stata ratificata da 167 stati, Israele, Turchia è, ultimu ma micca menu impurtante, mancanu sempre. , quiddi Stati Uniti, chì sò i grandi amministratori di a mundialisazione attuale, datu chì anu una supremazia chjara à u nivellu navale è surveglienu e rotte nautiche principali, cumprese tutti i colli di bottiglia induve decine di navi di trasportu passanu ogni ghjornu.

Al di là di i furmalismi, sò e nutizie chì mostranu cumu a nervosità geopolitica finisce sempre da erosione di e bone intenzioni di i principii teorichi. È senza avè bisognu di disturbà e frizioni trà a Cina è i Stati Uniti chì anu scuzzulatu u longu periodu di quattru anni di l'amministrazione Trump, ci pudemu limità quì à ramintà altri terribili fochi di crisa, chì minaccianu a mundialisazione marittima.

U giurnale, trà altri, rammenta u Strettu di Ormuz, induve viaghja u 20% di a pruduzzione mundiale di petroliu, chì avemu digià ripurtatu in altrò è chì face parte di u più largu paragone regiunale chì vede l'Iran da una parte è l'Iran da l'altra. Saudis, cù a presenza ingombrante di i Stati Uniti cum'è u primu alliatu di l'ultimi.

Hè più interessante di focalizà l'attenzione nantu à l'altra zona di crisa illustrata in u studiu è chì riguarda l'Asia sudorientale. Una zona assai cumplicata, è basta à arricurdassi di a tensione custante chì gira intornu à u Mare di a Cina Meridionale per esse cuscente. Trà e sfide interminabili chì si trovanu in questu locu luntanu per noi ancu assai vicinu à i nostri interessi, basta à ramintà chì trà Cina è Vietnam, chì era impegnatu in u 2019, cù a solita scusa d'investigazioni geologiche in acque disputate. Script simile à quellu scrittu in u Mediterraniu orientale trà Turchia è Grecia.

Avà a quistione hè di pruvà à capì ciò chì accaderia se stu fragile web, chì avvolge u mondu in un sistema integratu di scambii chì attraversanu l'oceani, si rompessi. In altre parolle, se l'instintu di cumpetizione hà vintu trà i stati, chì hè sempre statu u sferente gemellu di quellu di a cooperazione in tutta a storia. È questu hè precisamente u scopu di a nostra carta, chì dunque sona cum'è una campana di sveglia interessante. O un ricordu, se preferite.

Ancu se l'osservazione hè limitata à una sola regione, a zona di u Sudeste Asiaticu. U ghjurnale face l'ipotesi di una interruzzione tutale di u trasportu marittimu longu u mare di a Cina Meridiunale è di a chjusura di i passaghji attraversu l'arcipelagu indonesianu – u Strettu di Malacca – pruvucendu a deviazione di spedizioni trà l'Oceanu Pacificu è l'Oceanu Indianu attraversu u sudu di u Australia. U scopu di a carta hè di calculà l'effettu nantu à u cummerciu è u livellu di benessere in i paesi di a zona.

I risultati sò abbastanza eloquenti. A seconda di i parametri stabiliti in u mudellu, emerge chì a perdita media di benessere oscilla tra 6,2 è 12,4% per tutti i paesi di l'Asia Orientale, di l'Asia Sudueste è di a regione Pacificu.

Per questi paesi, a perdita di u PIB hè assuciata à un aumentu di a spesa militare, "suggerendu chì questi paesi rispondenu à u risicu percepitu è ​​i costi di un cunflittu pussibule".

Dunque, una calata di u benessere tende à currisponde à una crescita di u risicu di cunflitti militari. Accade quandu i generali piglianu a piazza di i cummercianti. È in a storia, prima o poi accade sempre.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/globalizzazione-marittima-guerre-crisi/ u Sat, 28 Nov 2020 07:00:40 +0000.