Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Trasporti, perchè u guvernu Meloni bullies l’UE

Trasporti, perchè u guvernu Meloni bullies l'UE

Reti, fisiche è digitale, cum'è una forza motrice di u sviluppu di u nostru paese. I temi sviluppati durante a cunferenza "Mobilità è rete, in l'incontru per l'amicizia trà i populi di Rimini cù Alfredo Maria Becchetti, presidente di Infratel, Galeazzo Bignami, vice-ministru di l'Infrastrutture è i Trasporti, è Pierluigi Di Palma, presidente Enac.

E transizioni ambientale è digitale anu numerosi punti di cuntattu. Unu di questi hè u sviluppu di e rete, sia tangible è intangible, à quale hè dedicata una grande parte di i fondi Pnrr. U nostru paese, cum'è hà dettu u Vice Ministru di l'Infrastrutture è i Trasporti, Galeazzo Bignami, trà i relatori di a cunferenza " Mobilità è Reti ", in u quadru di l'Incontru per l'Amicizia trà i Populi di Rimini, soffre sempre d'impurtanti disomogeneità trà i territorii, in u nostru paese. e rete rispunsevuli di u trasportu di merchenzie è persone è in e rete digitale, i dati chì permettenu e cunnessione viaghji per elli. "L'infrastruttura materiale è immateriale viaghjanu à u listessu ritmu – hà dettu u vice-ministru Bignami -. Oghje a divisione digitale esiste sempre in parechje zone di u paese. Questu, inseme cù e difficultà infrastrutturali materiali, rapprisenta un pesu per u sviluppu ecunomicu di queste zone ".

PNRR HA ZERO INVESTITU IN TRASPORTU STRADA È TRANSPORT AEREO

Micca tutti i territorii in u nostru paese gode di a stessa capacità infrastrutturali. "L'urografia di a nostra nazione hè assai particulari – hà dettu u Vice Ministru Bignami – l'Italia hà più tunnellate chè tutta l'Unione Europea: 1.600 tunnel ferroviari, un fattu chì l'UE spessu ùn capisce micca. Oghje avemu un requisitu di 30-35 miliardi in adattazione solu nantu à a reta ASPI. Ogni ghjornu 96 milioni è mezu di taliani viaghjanu, ogni passageru face più di trè viaghji à ghjornu. U trasportu aereu hà 200 milioni di passageri annu è solu in u centru di l'autostrada di Bologna ci sò 300 mila veiculi per ghjornu, u trasportu à alta velocità hà 160 mila passageri per ghjornu. Oghje, u trasportu stradale hè sempre centrale. Ci vole à riflette : u PNRR hà investitu zero in u trasportu aereu è stradale ».

TRASPORTO AEREO: ALMENU 200 MILIONI DI VIAGGIARI IN 2024

Dopu à u periodu di stop impostu da a pandemia di Covid 19, i numeri di trasportu aereu sò partuti. "Ancu senza a compagnia aerea naziunale, u trafficu hè cresciutu. In u 2024 ghjunghjeremu à 200 milioni di passageri, nimu hà cridutu, avemu fattu. Cresceremu di più di 10% in u primu semestru di u 2024 – hà dettu Pierluigi Di Palma, presidente di Enac -. I piani di mobilità naziunale anu da principià da u trasportu aereu perchè u trasportu aereu permette u sviluppu di i tarritorii circundanti ". U trasportu aereu, però, hè ancu chjamatu à fà a so parte in quantu à a riduzione di emissioni.

"Per ghjunghje l'ugettivi Net Zero 2050, u propellente di u futuru hè u biocarburante, micca l'idrogenu o ancu elettricu, ma u biocarburante perchè i mutori ùn cambianu micca, seranu listessi cum'è oghje, aumenteranu a cumpatibilità ambientale – aghjunse Di Palma -. L'Italia hà pusatu una suluzione sfarente à l'UE, avemu negoziatu è a risuluzione finale di l'ICAO ricunnosce chì da u 2050 u scopu di a decarbonizazione serà rializatu cù u biocarburante è certamente micca cù l'idrogenu è l'electricità. L'Europa hè una cundizione necessaria. Tuttavia, per via di preghjudiziu ideologicu, u trasportu aereu hè statu esclusu da Pnrr ".

A SECURITY DI DATA DIVENTA SECURITY NAZIONALE

U prublema di e rete nantu à quale viaghjà i dati hè strettamente ligata à quella di a sicurità. Chì, s'ellu si tratta di dati da istituzioni pubbliche, diventa a sicurità naziunale. "Quasi 7 miliardi d'euros da u Pnrr per permette à a cunnessione infrastrutturali di esse omogenea in tuttu u paese – hà dettu Alfredo Maria Becchetti, presidente di l'Infratel -. Infratel hà stabilitu SINFI, u registru di l'infrastruttura tecnologica chì monitoreghja e rete di l'istituzioni chì collaboranu cun ellu. Questu hà una rilevanza internaziunale perchè permette à u paese di ùn lagnà micca da ciò chì succede à l'esteru. Tutte e cumpagnie chì facenu un cuntrollu infrastrutturali, Terna, Anas, Ferrovie dello Stato, realizanu un cuntrollu infrastrutturale è anu cuntrolli strutturati internamente chì permettenu a sicurità di a rete per esse certificata contra intrusioni esterne. Per mezu di SINFI avemu u cuntrollu di tutte e rete. SINFI, in questu modu, diventa un strumentu di sicurità naziunale in l'Europa chì ci impone di avè sistemi di sicurezza chì pudemu avè solu da monitorà l'infrastruttura tecnologica. U fattu chì i dati chì viaghjanu in queste rete sò monitorati permette un risparmiu considerableu. Infratel hà ottenutu un finanziamentu impurtante da u PNRR, creendu infrastrutture tecnulogiche, rendendule bè è sicure permetterà di pagà per sè stessu ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/smartcity/trasporti-perche-il-governo-meloni-strapazza-lue/ u Sun, 25 Aug 2024 05:50:55 +0000.