Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

The Endgame, Part II: Cumu finisce u cunflittu in Ucraina

The Endgame, Part II: Cumu finisce u cunflittu in Ucraina

di Tuomas Malinen

In questu pezzu aghju prisentatu quattru scenarii per u "finale" di a guerra russo-ucraina . Sò:

  1. A maiurità dominante (pace).
  2. A maiurità immubiliare (guerra più larga).
  3. Cambiamentu di regime in Russia (cunflittu risicatu).
  4. Terza Guerra Munniali (olucaustu nucleare).

Scenarii cuncentranu nantu à i mutori di l'Alleanza di u Trattatu di l'Atlanticu Nordu, o NATO. Più precisamente, trattanu di se l'OTAN hè guidata da decisioni semplicemente erratiche, o s'ellu hè un aggressore. Aghju passatu sti scenari basi in longu in a mo ultima entrata .

Ùn aghju micca visitatu a Russia da 2011. Aghju fattu sta decisione dopu l'annessione di Crimea. Ùn pensu micca chì i guerri d'invasione deve esse permessi in l'Europa muderna. Eppuru, aghju visitatu a Russia, è ancu l'Unione Soviètica, parechje volte. I mo parenti travagliavanu in l'ambasciata finlandese in Russia, chì mi hà purtatu è a mo mamma à visità l'Unioni Suviètica duie volte, quandu era solu un zitellu. E visioni di una Mosca sovietica caòtica sò state brusgiate in a mo memoria per u restu di a mo vita.

In u 2009, andemu in Mosca cù un gruppu di famiglia è amichi. U tema di u viaghju di pocu ghjornu divintò nje rabotaet , chì significa essenzialmente "ùn funziona micca". Chistu era perchè nunda ùn paria di travaglià, è tutti ci cuntinueghjanu à dì quella frasa (in stazioni di metro, bar, cafeteria, etc.). A Russia hè un locu caòticu, ma divertente. E persone slave ùn sò micca veramente cunnisciute per a so gentilezza exuberante, ma avete aiutu in Russia, quandu avete dumandatu.

A dirigenza di un paese tende naturalmente à imite a cultura è e caratteristiche naziunali. L'azzioni spontanee di l'attuale presidente russo Putin ùn sò micca anomali in a so storia. Parechji dirigenti russi da Ivan u Terribile à Char Petru I è più tardi à Stalin è altri capi di l'Unioni Suviètica anu battutu guerri invasivi è agiscenu assai reattivu.

In u mo scopu, a demonizazione di Russia nasce principalmente da dui fonti:

  1. A ghjente ùn capisce micca a Russia, è cusì teme, è

  2. Propaganda di guerra.

Stu pezzu tratta essenzialmente di i dui. Prima, aghju attraversu l'experientia finlandese cù a Russia, chì deve esse cum'è una lezione cunsulazione per u restu di u mondu, è cumu si applica à a situazione attuale in Europa. Allora, vi prisintà quattru scenarii per a fine di a guerra Russo-Ucraina.

L'esperienza finlandese

I finlandesi anu battutu duie guerre contr'à a Russia, più precisamente contr'à l'Unioni Suviètica. L'Unioni Suviètica era, o addivintò un behemoth militare durante a seconda guerra mundiale. Hè statu dettu chì prima di l'Operazione Barbarossa, per esempiu, a forza aerea di l'Unioni Suviètica era più grande di quella di u restu di u mondu. A purga di l'Amy Rossa, da allora u dittatore di Russia Josif Stalin in u 1937, hà riduciutu a morale è l'efficienza di l'armata sovietica ghjustu prima di l'iniziu di a seconda guerra mundiale. Questu era visibile in a Guerra d'Inguernu cummattita trà a Finlandia è l'Unioni Suviètica trà u 30 di nuvembre di u 1939 è u 13 di marzu di u 1940. L'armata finlandese seriamente unequipped hà inflittu perdite devastanti à l'Armata Rossa quasi solu cù " Sisu ". Dopu chì e truppe finlandesi anu firmatu tuttu u prugressu di una forza d'invasione russa eccessiva à a fini di dicembre, l'altu cumandamentu sovieticu andò in modu di ripensà è raggruppamentu. U 1 di ferraghju di u 1940, l'Armata Rossa hà iniziatu u so attaccu schiacciante contr'à i difensori finlandesi digià allungati. A resistenza eroica di i suldati finlandesi è a crescente pressione internaziunale salvavanu a Finlandia, mentre ch'ella perdeva circa 12% di a so terra.

I guerri trà Russia è Finlandia ùn anu micca finitu cù a Guerra d'Inguernu, perchè a Finlandia hà participatu à l'Operazione Barbarossa cum'è un alleatu micca ufficiale di a Germania nazista. Un estrattu da u mo pezzu di Finlandia è di l'OTAN in Epoch Times:

A Guerra d'Inguernu era largamente bilaterale, causata da e rivendicazioni territuriali di l'allora capu di l'Unioni Suviètica, Joseph Stalin, è l'emenda secreta di u pattu Molotov-Ribbentrop chì pone a Finlandia sottu à a "sfera d'influenza" sovietica. A Guerra di Continuazione hè stata cummattata à fiancu à a Germania Nazista in un sforzu di ricuperà i territorii persi in a Guerra d'Inguernu. A Finlandia avia veramente poca scelta sottu à e limitazioni create da a guerra europea in corso. Ci era una minaccia constante di una invasione sovietica, è a Finlandia hà tenutu u più grande depositu di nickel cunnisciutu in Europa in Petsamo, u "bracciu" di u nordu di a Finlandia, chì Hitler è Stalin cercanu di cumandà. Il lui fallait donc unir ses forces à l'Allemagne ou affronter une possible nouvelle invasion soviétique. E guerri anu risultatu in a perdita di circa 12 per centu di u territoriu finlandese, cumpresu Petsamo.

Dopu à i guerri, i presidenti Juho Paasikivi è Urho Kekkonen furmulà una linea pulitica di neutralità passiva chjamata a duttrina Paasikivi-Kekkonen. Hè stata basatu annantu à u "fattore di paura" a Finlandia acquistata durante e duie guerre è a coesistenza amica. Mentre a Finlandia hà persu u 12% di a so massa di terra, avemu guadagnatu u nostru dirittu di coesiste, indipendente, durante a Guerra Fredda ghjustu accantu à u putere militare più formidabile chì u mondu avia mai vistu.

I finlandesi anu ancu capitu chì ùn deve micca chjappà l'orsu russu. Mentre ch'ella pò sembra vulnerabile è debule, ùn hè micca, è diventerà assai più periculosa si ferita. Ùn pensu micca chì sapemu mai di sicuru, perchè Stalin hà risparmiatu a Finlandia dopu à l'Armistiziu di Mosca dopu à a Guerra di Continuazione, ma sapemu perchè a relazione cù a Russia (Unione Soviètica) hè diventata più tardi cusì pruspera è amichevule, chì ci porta à l'attuale. prublema chì l'Europa face.

U prublema di l'Europa

A mentalità russa ùn hè micca cusì cumplessa o caòtica cum'è parechji in l'Occidenti facenu per esse. Cum'è aghju spiegatu in a mo entrata precedente , a dirigenza russa cerca di aumentà a so influenza in e regioni vicine guidate da bezopasnost . Anu ancu seguità a forza invece di a diplomazia. A Finlandia hà cimentatu a so pusizioni accantu à l'Unioni Suviètica ùn si face micca una minaccia è si face forte sia economicamente sia militare (vale à dì, una "pillola amara" assai amara per a Russia per inghjustà). Cusì, u successu di a Finlandia per coexiste è prusperu à fiancu à a Russia (Unioni Suviètica) hè stata basatu nantu à a forza è di mantene e relazioni amichevuli cù Mosca. Ricetta faciule.

U prublema chì l'Europa face avà hè duppiu. Prima, dopu chì a Finlandia hè diventata un membru pienu di l'OTAN, a Russia hè stata accurdata da ogni parte in Europa da una forza chì ùn cunsiderà micca pacifica, chì hè qualcosa chì ùn pudemu micca veramente culpisce a dirigenza russa. I dirigenti finlandesi precedenti sapianu chì se a Finlandia si face una minaccia per a Russia, e cunsequenze seranu terribili. A dirigenza ucraina deve avè cunnisciutu ancu questu, ma eranu chjaramente manipulati da i dirigenti occidentali. Siconda, pudemu avà cuncludi chì l'OTAN ùn hè micca ciò chì dice chì hè.

U futuru di l'Auropa hè avà basamente in u equilibriu trà dui scenarii periculosi di ciò chì in realtà guida l'OTAN, chì pò esse categurizatu cum'è:

  1. L'OTAN, l'erraticu, è

  2. L'OTAN, l'aggressore.

Queste carattarizazioni derivanu da azioni assolutamente irresponsabili o deliberatamente aggressive pigliate da a dirigenza di l'OTAN in l'ultime trè decennii è soprattuttu durante l'annu passatu. Pudete simplificà questu dichjarà chì sia a dirigenza di l'OTAN hà sottovalutatu massivamente e risorse russe è a devozione di a so dirigenza à u bezopasnost, o allora anu deliberatamente over-stepped e linee rosse di Mosca in un sforzu di creà un cunflittu militare chì engulle l'Europa.

In ciò chì seguita, sketch scenarii futuri basatu nantu à e duie ipotesi di i mutivi di l'OTAN. Mostranu chì l'assunzioni sottostanti (NATO erratica o aggressiva), domina i percorsi futuri di l'Europa, è u mondu, mentre chì trè di i quattru scenarii ponu finisce in u stessu risultatu terribili, vale à dì un olucaustu nucleare. I scenarii sò daretu à un paywall, ma pudete leghje per mezu di a prova gratuita di 7 ghjorni.

NATO, l'erraticu

Quì assume chì a dirigenza di l'OTAN hà (hè) solu fà sbaglii cataclismichi è hè attualmente impegnata in un sforzu disperatu per "salvà a faccia" cù u colapsu di l'Ucraina imminente. Mi cuncintraraghju nantu à a risposta pulitica di a pupulazione ordinaria di cumu u futuru serà ghjucatu à traversu a maiurità annullata è a minurità immubiliare. 1

Scenariu I: A maiò parte di l'impegni

U 4 di marzu, u nostru Ministru di a Difesa, Antti Häkkänen, hà dettu in un discorsu chì hà tenutu à l'apertura di u Corsu di Difesa Naziunale chì "Hè ora di ricunnosce i fatti. A Russia hè una minaccia per tuttu u mondu demucraticu ". Venendu da un Ministru di a Difesa finlandese, questu hè u più vicinu chì pudemu ghjunghje à una dichjarazione di guerra senza veramente dichjarà.

Pensu chì stu discorsu era un marcatu, chì signalava chì a Finlandia hè impegnata in una guerra contr'à a Russia. Naturalmente speru sinceramente chì mi sbagliu in questu. In ogni casu, questu hè cusì eccezziunale chì vene da un Ministru di a Difesa finlandese chì aghju avutu difficultà à spiegà per qualsiasi altru mutivu (ùn aghju micca, per esempiu, cumprà l'argumentu di l'estrema stupidità).

Se assumemu chì i capi di l'OTAN, è i paesi membri, facenu solu sbagli, allora stu discorsu pò esse vistu cum'è un cataclysmic, perchè Mosca hè prubabile di piglià cum'è un signu, o un "marcatore" di piani futuri aggressivi da i capi di a Finlandia è l'OTAN. Questu significa chì a Russia prubabilmente cumincià à preparà per una guerra à a so fruntiera nord-occidentale, di novu. A fruntiera finlandese-russa, è in particulare l' Istmu Karelian (peninsula) hè statu unu di i principali "hotspots" di l'Europa per seculi. Era u principale campu di battaglia per l'imperi svedesi è russi da a guerra russo-svedese in u 1475, finu à a guerra finlandese in u 1809, quandu a Svezia hà finalmente persu a Finlandia à a Russia, finendu in modu efficace l'imperu svedese. L'istmu era ancu u campu di battaglia principale in a Guerra d'Inguernu è di Continuazione.

Hè ovvi chì nè a maiò parte di i finlandesi nè l'europei volenu una guerra, ma puderanu esse manipulati in una sola ?

U populu hà naturalmente l'ultima parolla in ogni sistema, perchè s'ellu si cumincianu à rivolta, nisun dittatore ùn pò tene quella forza à a terra. Puderia esse una vera rivolta contr'à a dirigenza di l'OTAN erratica, o ancu aggressiva? Di sicuru, ci pudia, ma ùn sò micca vedu tali segni ancora, chì ùn significa micca ch'elli ùn pudianu cumparisce, se (quandu) a guerra principia à vede imminenti. 2

Ci hè ancu a pussibilità chì a dirigenza di l'OTAN cerca una manera di esce da u cunflittu in Ucraina. S'ellu era u casu, l'opinione publica chì si vultò contr'à a guerra, ancu in porzioni più chjuche, puderia furnisce un supportu à a dirigenza di l'OTAN per ritirarsi da e so decisioni erratic precedenti è promulgà u prucessu di de-escalation, salvu a faccia.

Pigliendu tuttu ciò chì si passa in contu, ci sò troppu errori fatti per esse casuale, imho. È se l'errori ùn sò micca aleatorii, allora sò sistemichi (deliberati), chì implica chì l'OTAN hè l'aggressore. Tuttavia, prima di tuffà in questu, cunsideremu un scenariu più.

Scenariu II: A minurità immubiliare

Preoccupante, parechji dirigenti pulitichi europei parenu sustene, se micca una guerra diretta, ma un cunfrontu cù a Russia. Ci hè ancu una minurità assai vocale di l'Europei chì esigenu misure più dure contr'à a Russia, mentre chì alcuni anu ancu favurendu una guerra più larga.

In stu secondu scenariu, di l'OTAN l'erraticu, sti forze minoritarie prevalenu è cuntrullanu a narrativa publica è cusì u cunflittu, spinghjendulu in una guerra europea più larga. Stu scenariu coincide cù u scenariu di a Terza Guerra Munniali sottu. A diffarenza hè chì in questu scenariu u mondu si trova in una terza guerra mundiale è l'annihilazione nucleari chì prubabilmente seguitanu, mentre chì in u scenariu presentatu quì sottu, una escalazione deliberata da l'OTAN accende u cunflittu. In questu scenariu, l'escalation vene in forma di retorica dura versu a Russia è u riarmamentu, alimentandu u cunflittu, mentre chì in u scenariu di escalazione deliberata a guerra nucleare s'ignite da spinghje u bustu troppu luntanu o attraversu un attu intenzionale. Ùn aghju micca speculate nantu à i pussibuli sviluppi militari chì puderanu guidà à stu scenariu in ogni dettu, ma menziona chì in un certu puntu, l'escalation (naturalmente) porta à un allargamentu di u cunflittu.

L'OTAN, l'aggressore

In i prossimi dui scenarii chì seguitanu, assume chì u scopu di l'OTAN hè di furzà un cambiamentu di regime in Russia o di distrughje a nazione in una guerra. A mutivazione per questi scopi pò nasce da trè fonti, chì ponu intrecciate. Allora, u finale per l'OTAN l'aggressore pò esse à:

  1. Ottene u cuntrollu di vaste risorse minerali russe,

  2. Distrughje l'alleanza eurasiatica (è mantene cusì), è / o

  3. Ignite una guerra mundiale, per l'elite glubale per acquistà un cuntrollu generalizatu nantu à e società.

Hè u mo pensamentu attuale chì tutti sti mutivi ponu agisce cum'è mutori, mentri l'ultimu hè assai speculativu.

Scenariu III: Cambiamentu di regime in Russia

Hè evidenti chì un olucaustu nucleare ùn serviria micca u scopu di stu scenariu, postu chì evaporarà a maiò parte di a pupulazione, a machina è l'infrastruttura da u mondu. E cità maiò è e zoni seranu inabitabili per anni, cumprese, assai prubabilmente, dipositi minerali in Russia, Europa è in i Stati Uniti. Hè per quessa chì pudemu assume chì in questu scenariu l'escalation di u cunflittu à una guerra più larga in Europa ùn hè micca u scopu. di l'OTAN, ma ci hè una alta probabilità chì porta à questu.

A probabilità di stu scenariu pò esse cunsideratu cum'è relativamente altu, cunziddi tuttu ciò chì hè accadutu in Ucraina. Sembra chì l'OTAN hà pruvatu à aumentà lentamente a pressione è di causà perdite pesanti à e forze russe. U "incidente di Prigozhing", si mette ancu in questa narrazione, cum'è a "mutina" hà iniziatu durante a (falluta) contra-offensiva ucraina, chì face chì pare pre-pianificata. Spessu, quandu tali piani per un colpu sò stati posti, unu deve passà cun elli, indipendente, perchè ùn ci hè micca un modu propiu di ritirata. In questu casu, u pianu prubabile assume chì Prigozhin averia principiatu a so marchja à Mosca dopu avè devastanti perditi russi, chì avarianu arrabbiatu a pupulazione russa è demoralisate e truppe. Nimu di questu hè accadutu, perchè a contra-offensiva di l'AFU (Forze Armate d'Ucraina) hà fiascatu. Inoltre, hè prubabile chì Yevgeni Prigozhin hè statu supportatu da, almenu, alcuni uffizii di intelligenza occidentali. Questi piani sò stati certamente revelati à un certu puntu, se Prigozhin ùn avia micca fattu per agisce cum'è previstu. Cusì, mentre ùn ci hè micca certezza chì un colpu era parte di un pianu uccidintali chì hè cusì chì pareva, è Prigozhin hè statu obligatu à seguità cù u costu persunale più estremu.

A quistione chì avemu avà affruntà hè, chì seranu i prossimi passi per l'OTAN per rializà un cambiamentu di regime? Deux scénarios s'élèvent au-dessus des autres :

  1. Una corsa di riarmamentu chì manghja i risorsi ecunomichi russi, purtendu u paese à colapsà da l'internu, cum'è ciò chì hè accadutu à l'Unione Soviètica à a fine di l'anni 1980.

  2. Cunflitti maiò in e regioni vicini (Abkhazia, Georgia, Kazakhstan, etc.), destabilizendu una grande parte di Russia.

U primu avaristi essenziale riportà i tempi più scuri di a Guerra Fredda, mentre chì l'ultime puderia creà una Russia assai instabile. Tutti dui ponu, naturalmente, guidà à u scenariu estremu di l'olucaustu nucleare. U primu ci portava quì à traversu una escalazione, durante a quale una detonazione nucleare si trova (per un sbagliu o deliberatamente) chì mette in azzione una guerra nucleare. In l'ultime, u risicu di un cunfrontu nucleare nasce da una certa fazione estrema chì piglia u putere in u Kremlin dopu à u fallimentu di u regime di Putin, è / o alcune armi nucleari cascanu in u pussessu di un tali gruppu dopu un tali avvenimentu. Questu ultimu era essenzialmente u timore principalu, dopu à u colapsu di l'Unioni Suviètica hà imbuttatu e forze militari russe in un statu di quasi anarchia.

Scenariu IV: Terza Guerra Munniali (olucaustu nucleare)

Un olucaustu nucleare hè naturalmente qualcosa chì a vasta maiuranza di a pupulazione ùn vulia micca vede, ma puderia esse qualchissia chì avissi? Tali "pazzi" esistenu naturalmente trà noi umani, ma a quistione hè, puderanu tene posti chjave in e nostre urganisazioni supranaziunali, cum'è l'OTAN?

Se assumemu chì tali persone ùn esistenu micca in a dirigenza di l'OTAN nè in a dirigenza di quelli paesi chì u dirigenu (essenzialmente i Stati Uniti), l'azzioni aggressive di l'OTAN puderianu ancu guidà in cunfrontu nucleari. A dirigenza di l'OTAN puderia esse, assai aggressiva, cerchendu unu di i dui scenarii prima citati, vale à dì à:

  1. Ottene u cuntrollu di vaste risorse minerali russe,

  2. Distrughje l'alleanza eurasiatica (è mantene cusì).

U primu puderia esse rializatu cù u scenariu di cambiamentu di regime descrittu sopra. L'ultimi averebbe bisognu chì ùn ci sarà micca pace in Ucraina, chì in questa situazione (Ucraina hà persu in modu efficau) esige chì a guerra si sparghje. Questu significaria chì alcuni di i "paesi di prima linea", vale à dì a Finlandia, i Baltici o a Pulonia, escalate (nutate chì una "falsa bandiera" chì culpisce i Russi hè ancu pussibule), accendendu un cunflittu direttu trà l'OTAN è a Russia. S'ellu succede, ci hè una alta probabilità chì l'armi nucleari seranu aduprate à un certu puntu, purtendu à un olucaustu nucleare. U cunflittu nucleare prubabilmente nascerà da un fallimentu di capiscenu e linee rosse di l'altra parte è / o da un miscalculation. A Russia hà tracciatu una linea rossa incorporendu e regioni orientali di l'Ucraina chì hà annessu in a "patria" russa. L'attraversamentu di questu seria più prubabile di cunfrontu nucleari. Cyberattacks à l'ICT o à i sistemi di putere chì portanu à una devastazione larga diffusa puderia ancu innescà una risposta cù armi nucleari. Inoltre, in una situazione, induve a propaganda di guerra domina, cum'è avà, u risicu di reagisce eccessivamente cresce.

Ma, chì s'ellu ci sò fazioni in lochi chjave in a dirigenza di l'OTAN chì in realtà spinghjenu per un cunfrontu nucleare?

Questu seria naturalmente u scenariu più periculosu per noi tutti, perchè implicava chì, se l'escalation per "mezzi tradiziunali" (propaganda di guerra è attirà a Russia per risponde militarmente) ùn riesce, ci sarà, assai prubabilmente, una grande bandiera falsa. culpèvule à a Russia. Se, per esempiu, a pupulazione generale ùn pò esse turnata per sustene una guerra più larga cù a propaganda, una grande operazione di bandiera falsa puderia esse promulgata. In pratica, ogni escalazione, in questu scenariu, deve esse à a scala di una detonazione nucleare. In u peghju casu, i putenziali di u putere di l'OTAN decidenu chì una vera detonazione nucleare in una zona populosa, cum'è in una grande cità europea o russa, hè necessaria.

Chì puderia esse u scopu di una tale fazione di putenza suicida? Puderanu favurizà una visione omnipotente chì ponu cuntrullà ancu un cunfrontu nucleare in modu chì puderia serve i so scopi, per esempiu, stabilisce sistemi di cuntrollu in u mondu . Inoltre, ci sò simpricimenti l'omi chì "vulenu vede u mondu brusgiate", anche se dubitu assai chì tali persone puderanu esse in pusizioni dirigenti in l'OTAN o in i nostri guverni.

Quest'ultima parte di u scenariu di l'olucaustu nucleare hè naturalmente estremamente speculativa, è ùn l'aghju veramente micca pensatu bè. Tuttavia, ùn pensu micca chì duvemu escludiri ogni scenariu, cunsiderendu a pazzia chì pare chì s'hè impastatu i nostri capi pulitichi. In quella nota, duvemu ancu ricunnosce a pussibilità di un "scenariu di lupu solitariu", induve un picculu gruppu di individui hè capaci di pruduce un avvenimentu cataclismicu di bandiera falsa chì porta à una ripresa da una parte di u cunflittu cù l'armi nucleari.

Cunclusioni

Parlà cù a ghjente ordinaria nantu à a situazione attuale in u mondu generalmente dà una risposta: "questu ùn hà micca sensu". Sò pienamente d'accordu, ma questu solu s'applica se credemu pienamente in a narrativa occidentale prevalente, chì hè chì l'elite glubale è a maiò parte di i nostri dirigenti pulitichi sò benevolenti è Russia / Putin hè "cattivu".

Aghju speculatu nantu à i mutori daretu à i recenti sviluppi in parechje entrate (vede, per esempiu, l' Apocalypse Scenario -series). Pensu chì ùn duvemu micca scappà ancu di e spiegazioni più assurde, cum'è un gruppu estremamente sicretu "tirà i fili". Ciò chì sapemu, però, hè a direzzione periculosa in cui ci dirigemu attualmente.

I scenarii presentati quì cuncentrati nantu à l'OTAN perchè tene u rolu definitu in a crisa attuale. Attualmente, l'OTAN hè in escalada, per esempiu, custruendu basi militari ghjustu accantu à a fruntiera russa in Finlandia è cù a so dirigenza chì dà cumenti di l'appartenenza à l'OTAN di l'Ucraina. Questi ponu esse solu errori estremamente gravi o azioni deliberate di escalazione.

In questu pezzu, aghju cartografiatu i scenarii chì pudemu affruntà basatu annantu à l'azzioni di l'OTAN. Ùn sò micca quelli chì mi piacerebbe campionà, ma aghju trovu chì sò quelli chì avemu affruntatu.

Tyler Durden Dum, 26/05/2024 – 22:45


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/geopolitical/endgame-part-ii-how-conflict-ukraine-ends u Mon, 27 May 2024 02:45:00 +0000.