Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Tassa ? Finu a ora poca differenza trà Conte-2 è Draghi

Tassa ? Finu a ora poca differenza trà Conte-2 è Draghi

I dati nantu à i rivenuti fiscali per u periodu ghjennaghju-settembre 2021 offrenu un ritrattu di e scelte fiscali di i guverni Conte 2 è Draghi, attualmente in perfetta continuità l'una cù l'altru. L'analisi di Giuseppe Liturri

Quandu pochi ghjorni fà, avemu cummentatu nantu à e previsioni di deficit / PIB incorporate in a lege di bilanciu , avemu ipotizatu chì u periodu di dui anni 2021-2022 puderia esse ricordatu cum'è a grande occasione sprecata per una – benchè una tantu – taglio fiscale. Dopu à traversu a più dura recessione mai vista in tempu di pace, ci hè stata l'uppurtunità di alleggerà u pesu fiscale nantu à e spalle di i contribuenti italiani, chì eranu emersi battuti soprattuttu in i settori più intensivi di travagliu cum'è ristoranti, alberghi, servizii sportivi, ricreativi è ricreativi. culturale. Invece nunda. Solu estensioni, però, cuncede per brevi periodi è poi allargate di novu, senza offre alcuna prospettiva à mediu termine.

I dati nantu à i rivenuti fiscali per u periodu ghjennaghju-settembre 2021 , publicati u venneri, offrenu un ritrattu assai chjaru di queste scelte di i guverni Conte 2 è Draghi, in perfetta continuità l'una cù l'altri. In fattu, u Mef hà registratu ingressi di 341 miliardi, cù un incrementu di 12,3% in paragunà à u listessu periodu di 2020. In particulare, i tassi diretti è l'IVA anu mostratu un incrementu di 7,5% è 22,6% rispettivamente. Un risultatu flattant per i casse di u Statu è deprimente per i sacchetti di i citadini, cunziddi chì, in i primi trè trimestri di u 2021, u PIB hè cresciutu di 6,3%.

Tuttavia, a paraguna cù u 2020 hè cumplitamenti ingannosa, precisamente per via di a numerosa sospensjoni di i pagamenti chì hè accaduta durante l'annu è, soprattuttu, per via di a forte calata di l'attività di produzzione è dunque di e basi fiscali. Hè normale chì cù a ricuperazione di u 2021, ci era ancu un aumentu di duie cifre.

U paragone più affidabile – chì furnisce una stampa più chjara di a persistenza di una carica fiscale à livelli almenu invariati cumparatu cù u passatu – hè quellu trà 2021 è 2019.

Comu pò esse vistu da i grafici nantu à a pagina – malgradu u PIB 2021 hè sempre 4,1% più bassu chè in 2019 – i tassi diretti è l'IVA aumentanu rispettivamente da 1,2% è 5,9%. Cù l'ecunumia di u paese chì hè sempre visibile, u statu hà ancu riesciutu à aumentà i rivenuti cumparatu cù l'era pre-Covid. Il faut souligner à la lettre que les recettes de l'année 2021 (tant les impôts directs que la TVA) bénéficient du flux positif dérivant du différend des paiements accordé à l'automne dernier et qu'en conséquence la comparaison n'est pas exactement homogène, mais les recettes TVA qui s'accroissent en tout cas sensational. da 5,9%, mentri u PIB fala da 4,1%.

In cunseguenza, a rivisione à a ribassa di u deficit / PIB 2021 hè ovviamente sensu, inizialmente prevista cù u Def d'aprile di 11,8% è dopu – ancu in vista di sti rivenuti più alti – ricalculate à 9,4%. Sì l'unicu sollievu offertu da u Statu cunsiste in allargà i pagamenti, prima o poi u mumentu di u pagamentu ghjunghje è e casse di u Statu ne prufittanu.

A cunferma indiretta è immediata di isse scelte pulitiche si vede da a tendenza di l'esigenza di prestitu di u settore statale in i primi deci mesi di l'annu : avemu cascatu da 138 miliardi in 2020 à 93 miliardi in 2021. In 10 mesi, 45 miliardi menu. sustegnu settore pùblicu à u settore privatu, precisamente in u piriudu in u quali u BCE hà compru debitu pùbblicu italianu cù dui mani, saturating tutti i prublemi netti di u Mef è ancu easing i stocks di Investisseur privatu. Una circustanza prubabilmente irripetibile, ma sfurtunatamenti sfruttata solu parzialmente.

Per fà un'idea di a diffarenza trà un differimentu è una vera riduzione di l'impositu, vale a pena osservà ciò chì hè accadutu in Germania, induve da u 1 di lugliu à u 31 di dicembre di u 2020, u tassu di IVA ordinariu hè statu tagliatu da 19% à 16% (chì nantu à l'alimentariu da 7% à 5%), cù un costu per u Tesoru di circa 20 miliardi. L'impattu di sta manuvra hè stata calculata da l'economistu tedescu Clemens Fuest chì hà truvatu chì u 70% di u tagliu di l'IVA hè stata trasferita (in termini di prezzi più bassi) da i cummircianti à i cunsumatori finali chì anu apprufittatu per aumentà o anticipà u cunsumu. In ghjennaghju 2021, l'aumentu causatu da a risturazione di i tassi precedenti ùn hè micca statu cumplettamente trasmessu à i prezzi finali, cù benefici netti evidenti per i cunsumatori.

L'ennesima cunfirmazione chì in via XX Settembre anu tiratu i remi in barca hè ottenuta da osservà l'equilibriu eccezziunale di a liquidità tenuta da u Tesoru in u cuntu dispunibilità à u Bancu d'Italia : à u 31 d'ottobre simu sempre 92 miliardi, contr'à 96 di u 30 di sittembre. Precisamente per via di sta dispunibilità significativa, u 4 di nuvembre u Treasury hà ricuperatu securities publichi per 5 billion, dopu avè ricuperatu un altru 4,7 à principiu di maghju.

Daveru surprisante, cunsiderendu chì simu in "un annu induve ùn dumandu soldi, dà soldi", cum'è Draghi hà dichjaratu à l'iniziu di u so mandatu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/fisco-differenza-fra-conte-2-e-draghi/ u Mon, 15 Nov 2021 08:01:33 +0000.