Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Stati Uniti vs Cina: Cumu cambieranu i cunflitti di capitalisimi pulitichi

Stati Uniti vs Cina: Cumu cambieranu i cunflitti di capitalisimi pulitichi

U cunfrontu US-Cina serà u prublema centrale di a nostra epoca. Per analizallu cù a lente di u capitalisimu puliticu, avemu bisognu di una vera cuscenza di u rolu puliticu di a tecnulugia. Analisi di Alessandro Aresu

In u libru I puteri di u capitalisimu puliticu. Stati Uniti è Cina , publicati pocu fà per l'edituriale La Nave di Teseo in a serie "Krisis" diretta da Massimo Cacciari è Natalino Irti, cercu di leghje u cunflittu trà e duie putenze à traversu a storia di u capitalisimu. È mi focu annantu à u cuncettu di "capitalisimu puliticu". Cù sta spressione, indicu l'interpenetrazione di l'ecunumia è di a pulitica, chì in a nostra epoca si sviluppa per mezu di strumenti diffarenti: l'usu puliticu di u cummerciu, di e finanze è di a tecnulugia, a participazione di u Statu in l'imprese è più generalmente e relazioni trà l'apparechji burocratichi. è cumpagnie, sanzioni, barriere à l'investimenti stranieri.

I cunflitti di u capitalisimu puliticu si stendenu ancu à u rolu di l'organizazioni internaziunali: urganizazioni generalmente finanzate da i Stati è chì sò dunque affettati da i so cunflitti, soprattuttu quandu – almenu à a superficia – alcuni cambiamenti in u bilanciu di putere si producenu in quantu à u mumentu di a so nascita. Questa hè a dinamica chì vedemu recentemente in l'Organizazione Mondiale di u Cummerciu è l'Organizazione Mondiale di a Sanità. Ùn duvemu micca pensà chì questi cunflitti sò in relazione solu cù u stilu di Donald Trump, ma rispondenu à tendenze più profonde.

DECISIONI ECONOMICHE È SICUREZZA NAZIUNALE

L'espressione "capitalisimu puliticu" vene da Max Weber, unu di i più grandi pensatori pulitichi di tutti i tempi, in più d'attualità perchè purtroppu hè mortu da l'influenza spagnola un seculu fà, u 14 di ghjugnu 2020. Weber, studioso di a storia, di genesi è u "spiritu" di u capitalisimu (nantu à e so tesi sustene, frà altru, un ghjovanu Amintore Fanfani), scrive di un "accoppiamentu" trà capitalisimu è burocrazia chì si hè fattu à u principiu di u XXu seculu. In i nostri tempi, duvemu fà una attenzione particulare à duie burucrazie: a prima pò esse definita cum'è una "burocrazia armata", è pò esse identificata cù l'apparechji militari è di securità (ancu in a sfera civile) di i Stati Uniti; u sicondu pò esse identificatu cù a "burocrazia celeste", u mandarinu di a storia di a Cina, studiata da un sinologu brillante cum'è Étienne Balazs, è oghje incarnata da u Partitu Cumunistu Cinese, chì ùn parla mai di "capitalisimu", ancu s'ella a pratica.

Si tratta di burocrazie assai estese: u Pentagonu solu hà circa 3 milioni d'impiegati è secondu alcune stime hà previstu circa 100 miliardi di dollari d'investimenti in ricerca è sviluppu. U Partitu Cumunistu di a Cina hà circa 90 milioni di membri.

L'arnesi di u capitalisimu puliticu, chì aghju descrittu sopra, mostranu chì alcune decisioni ecunomiche impurtanti sò prese micca per ragioni di mercatu, ma per ragioni di "sicurezza naziunale".

In Cina, questu hè evidenti: i particulari furniscenu un cuntributu fundamentale à a crescita economica cinese, ma u Partitu-Statu, in più di gestisce un inseme assai grande di participazioni in cumpagnie (cù una participazione di cuntrollu o ancu solu "segnaletica", in u casu di elencatu), pò pone linee guida è custrizzione à u sviluppu di l'imprese, per esempiu in cullaburazione di giganti digitali privati ​​cum'è Alibaba è Tencent in prugrammi di guvernu. Inoltre, nisuna cumpagnia ùn pò francà e linee rosse di u Partitu Cumunistu Cinese, per esempiu nantu à e libertà pulitiche. Nisun imprisariu, quantunque riccu, ùn pò fà a so propria "start-up pulitica". U Partitu ùn pò micca tollerà a crescita di "oligarchi cù caratteristiche chinesi".

In quantu à i Stati Uniti, ùn ci hè di sicuru nisun Partitu-Statu, perchè hè un sistema induve esistenu e libertà pulitiche, ma l'espressioni di u capitalisimu puliticu ùn mancanu micca per questu, per mezu di l'apparechji guvernamentali chì garantiscenu a continuità di e scelte. Imperiali americani. Frà i fenomeni più rilevanti sò i cuntrolli nantu à l'importazioni, l'esportazioni è l'investimenti stranieri, per mezu di l'organi governativi cum'è u Cumitatu per l'Investimenti Esteri in i Stati Uniti (CFIUS) è ​​u Bureau of Industry and Security (BIS), chì avemu amparatu à cunnisciutu precisamente per a so opposizione à l'investimenti cinesi o per l'inclusione di cumpagnie di l'Imperu Celestiale, cumprese Huawei, in e so "liste nere".

Duvemu sempre cunsiderà l'impurtanza di a sicurezza naziunale, un'ombra chì cammina cù a storia di u capitalisimu. D'altra parte, Adam Smith stessu parla longu di e richieste di difesa è di l'arte di a guerra. Quandu i stati luttanu in l'arena ecunomica, quandu ci sò e crisi, questu hè più evidente. In realtà hè sempre cusì, per quelli chì sappianu guardà al di là di a superficia.

A FRONTIERA TECNOLOGICA

Chì accade, in u cuntestu difficiule induve campemu? I cunflitti trà i puteri di u capitalisimu puliticu si approfondiscenu è si sparghjenu. Assistemu à un allargamentu di a "securità naziunale" da parechji stati, à un apprufundimentu di e fruntiere. Hè prematuru di parlà di a "fine di a mundialisazione", postu chì a cosiddetta "globalizazione" hè sopratuttu l'infrastruttura militare, cummerciale è tecnologica di u primatu di i Stati Uniti. Ma i cunflitti, è ancu nantu à certi elementi cummerciali (pensate à a "geopolitica di e maschere" o a "geopolitica di i respiratori", di i quali aghju scrittu in Limes ), si approfondiscenu ghjustu nantu à a fruntiera tecnologica.

A pandemia hà messu in risaltu, una volta di più, a pervasività di u digitale in e nostre vite, per l'urganizazione di u travagliu, l'educazione, ancu a dimensione emotiva. Ma ùn ci hè micca "digitale" in l'astrattu: parlemu prima di tutte l'imprese chì caratterizanu u capitalisimu americanu è chinese. Quì hè ghjucatu un ghjocu di cunflittu assai impurtante. Pensate à a crescita di Amazon, l'impresa impressiunante di Jeff Bezos piglia in a pandemia (circa 175.000), a forza di Microsoft in u nuvulu. E cumpagnie digitali di i Stati Uniti tendenu sempre di più à enfatizà a so identità naziunale, ancu per paura di esse culpiti da i regulatori: l'era ingenua in a quale Google è Facebook anu parlatu d'elli stessi cum'è doni per cunnesse liberamente l'umanità hè finita. L'abbracciu di lobbying cun Washington hè oghji centrale per elli.

Pensemu dunque à i campioni cinesi, mettendu da parte u "casu" Huawei chì ferma d'attualità in e relazioni trà i Stati Uniti è i so alleati, è chì discute longu in u mo libru, ricustruendu a longa storia di l'eventi riguardanti u cumpagnia fundata da Ren Zhengfei. À questu mumentu, in più di i giganti digitali cinesi cum'è Alibaba è Tencent, avemu sempre più affare cun cumpagnie chì si movenu nantu à a cresta di a relazione trà e duie putenze.

Un esempiu hè Zoom, chì hà duminatu e videochiamate in l'ultimi mesi: hè a creazione di un Cinese emigratu in i Stati Uniti, Eric Yuan. Zoom hà sempre servitori cinesi per u so funziunamentu oghje, è hè impegnatu in una campagna per legittimità. In pochi ghjorni, da u principiu di maghju 2020, a sucietà hà fattu trè mosse: a) hà sceltu u generale McMaster, anzianu cunsiglieru di securità naziunale di Trump, à u cunsigliu di amministrazione; b) hà acq
uistatu una sucetà di servizii di sicurità, Keybase; c) hà annunziatu l'assunzione di ingegneri è l'apertura di centri di ricerca in i Stati Uniti.

U cunfrontu trà i Stati Uniti è a Cina fermerà u prublema centrale di u nostru tempu. Per analizallu cù a lente di u capitalisimu puliticu, avemu bisognu di una vera cuscenza di u rolu puliticu di a tecnulugia, è avemu ancu bisognu di qualchì prudenza, per mette i prublemi in una perspettiva storica. Ùn ci hè micca bisognu di aduprà formule cum'è "A Cina vince", o "hè colpa / meritu di Trump". Avemu bisognu di fighjà nantu à l'aspetti strutturali, per truvà una bussola in questu tempu di cunflittu.

( L'analisi d'Alessandro Aresu per u Start Magazine trimestrale (lugliu-nuvembre 2020) nantu à "Chì serà u mondu – Ipotesi annantu à l'era post-pandemia"


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/stati-uniti-contro-cina-come-cambieranno-i-conflitti-dei-capitalismi-politici/ u Sun, 08 Nov 2020 07:30:05 +0000.