Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Spiegheraghju e case è l’effetti di l’inundazione. Parla u merre di Ravenna

Spiegheraghju e case è l'effetti di l'inundazione. Parla u merre di Ravenna

Conversazione di Italia Oggi cù Michele de Pascale, merre di Ravenna

«Basta per difende a nutria, questu ùn hè micca l'ambientalisimu chì avemu bisognu. U guvernu chjamà a regione è noi cumuni per inizià un pianu di grandi opere di ingegneria idraulica per a prutezzione di u tarritoriu, cù putenzi d'intervenzione straordinaria è tempi limitati, da noi riceverà a massima cuuperazione è lealtà. Ùn pudemu micca cuntinuà à campà di u bonu travagliu fattu in u passatu, ùn hè più abbastanza ». Parlà Michele de Pascale, sindaco di quarant'anni di u Partitu Democràticu di Ravenna è presidente di a pruvincia, in prima linea di a gestione di l'emergenza di inundazioni chì hà colpitu l'Emilia Romagna. Da u Coc, u centru di l'operazioni municipali, hà cuurdinatu una centu di persone 24 ore à ghjornu per l'intervenzioni in a zona di Ravenna, "i primi ore sò stati duri, cù l'arrivu di l'omi da a Prutezzione Civile avemu fattu un grande passu avanti. ". De Pascale ùn hè micca un espertu di l'urgenza, ma cunnosci a zona, sà quali sò i punti debbuli : « Mi sò ducumentatu annantu à l'anni, avemu digià avutu duie altre alerte, per furtuna simu vultati prima di questu ». È dinò: "Aghju rifattu u pianu di prutezzione civile in 2021, è ringraziu à Diu. Avemu prughjettatu ciò chì deve fà in casu di inundazioni di i fiumi, in questu casu invece i canali sò sbulicati. Ma senza quellu pianu, a nostra risposta saria stata più lenta è menu efficace ".

E municipalità anu da avè un pianu di prutezzione civile, assai ùn anu micca.

Hè essenziale. L'aghju fattu di novu in u 2021 cù una analisi chì hà ancu cunsideratu u scenariu di l'inundazioni di a cità. Aviamu imaginatu l'avvenimentu pruvucatu da i fiumi è invece i canali di u cunsorziu sboccavanu, cusì ci vulia tandu à adattà u pianu in marchjà, ma s'ellu ùn l'avemu avutu, a nostra risposta saria più lenta è menu efficace. Cù u serviziu d'alerta, per esempiu, premu un buttone è un missaghju telefuninu esce per i citadini 40 000 cù l'ordine d'evacuà o di cullà à i piani superiori. Ma un bonu pianu ùn hè micca abbastanza.

In chì sensu ?

I picculi cumuni, ancu s'elli formanu una reta, ùn anu micca e risorse per preparà e prime intervenzioni. À u Coc aghju pussutu cuntà un centu di persone chì coprenu 24 ore à ghjornu solu per a gestione d'urgenza. Cumu u merre di una cità di 5 000 abitanti chì hà listesse rispunsabilità cum'è mè ma micca e mo risorsa gestisce una inundazione ? Cumu pò fà subitu, da e prime ore ?

È cusì ?

Avemu bisognu di un sistema naziunale chì, appena l'alerta hè attivata, mandi unità specializate per cuurdinà è sustene l'operazioni di l'autorità lucali, ancu di più s'ellu si tratta di picculi entità. Ancu in Ravenna e prime ore solu sò state duru, cù l'arrivu di a Prutezzione Civile avemu fattu un saltu quantum.

Quantu l'intervenzione umana hà cuntribuitu à l'instabilità di u tarritoriu ?

Ci sò lochi chì anu inundatu per via di l'omu chì hà cimentatu i fiumi, asfaltatu i campi, ridutta a permeabilità di a terra. A risturazione di e cundizioni naturali in questu casu seria a risposta à u prublema. Ci sò altri lochi, è questu hè u nostru casu, chì sò naturalmente inundabili. A zona di Ravenna hè una terra di paludi, Dante morse di malaria cuntrata quì. Allora in u 1700 dui fiumi fora di a cità sò stati sviati, è à a fine di u 19u seculu i nostri travagliadori, cumpresu u mo missiavu, cuminciaru à pulizziari i canali, creanu terrapieni è ricuperà. À u XXmu seculu, avemu avutu u Cer è l'espansione di u Cavu Napulionenicu, solu per dì dui. L'intervenzione di l'omu ci hà salvatu da una natura chì ci hà cundannatu. Lascià a natura sola significa vultà in e paludi.

È avà ?

Ci vole nuvelle pulitiche energetiche è ambientali, ma dinò novi opere maiò chì prutege u tarritoriu di fronte à u cambiamentu climaticu. Ciò chì facianu i nostri missiavi è bisnonni ùn basta più. Ci tocca à ricustruisce case è imprese, strade è viadutti, ma ancu sapè cumu prutege, rinfurzendu i banche, creendu espansioni, reservoirs è rinfurzà e stazioni di pompa. Facendu mantenimentu. È avè priorità chjaru.

Avete statu minacciatu perchè vo vulete sbarazzà di u coypu.

I coypu ùn sò micca indigeni, sò stati impurtati per a splutazioni di fur. Facenu buchi enormi in i banche da quale l'acqua entra è li debilita. Quandu aghju pruvatu à fà piani per cuntrullà a so ripruduzzione sì aghju avutu minacce. Ma dicu micca à l'ambientalismu chì prutege nutrias o arburi in i canali è cundanna l'omu. Avemu bisognu di clarificà l'ordine di priorità, cum'è aghju dettu. Per mè hè chjaru.

(Extract da un articulu publicatu nant'à italiaoggi.it)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/vi-spiego-case-ed-effetti-dellalluvione-parla-il-sindaco-di-ravenna/ u Sat, 27 May 2023 05:41:29 +0000.