Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Spesa militare, UE è NATO: fatti, numeri è dibattitu

Spesa militare, UE è NATO: fatti, numeri è dibattitu

Quale è cumu a pulitica è l'analisti discute l'aumentu di a spesa militare à u 2% di u PIB

Prima di l'obiettivu di u 2% di u PIB per a spesa militare per u 2028.

L'Italia onorerà u so impegnu à l'OTAN per aumentà a spesa di difesa à 2% di u PIB. Vale à dì, per andà da l'attuali 25 miliardi à l'annu (68 milioni à ghjornu) à 38 miliardi à l'annu (104 milioni à ghjornu), basatu nantu à e dati furniti da u Ministru di a Difesa, Lorenzo Guerini (Pd).

Duranti a settimana, u Primu Ministru, Mario Draghi, hè andatu drittu à u prublema chjarificà chì ùn pudemu micca scappà da i nostri impegni cù l'OTAN. A scadenza, però, ùn hè più u 2024, ma u 2028. Hè a pusizioni espressa eri da u Ministru di a Difesa Lorenzo Guerini, segnu di pace in quantu à u muvimentu presidutu da Giuseppe Conte chì dumandava u 2030.

È se u guvernu hà suscitatu a quistione di fiducia in u Senatu nantu à u decretu di l'Ucraina, oghje hè ghjuntu in a Càmera senza l'agenda di l'aumentu di a spesa militare à 2% di u PIB da 2024.

L'attuale spesa di difesa ammonta à circa 1,4% di u PIB è Draghi hà assicuratu à i so cumpagni internaziunali chì hà da aumentà sta figura dopu l'invasione russa di l'Ucraina.

Ma hè a mossa à u gridu di "l'UE o l'OTAN ci dumanda" ?

Perchè u scopu di spesa di l'OTAN di 2% di u PIB "apparisce in un accordu informale in 2006 firmatu da i ministri di difesa, rilanciatu in 2014 à a cima di i Capi di Statu in Galles, cù un scopu di 2024", hà ricurdatu u ghjurnale Avvenire . Ma tuttu questu hè in sinergia cù a difesa europea ?

Sicondu una analisi da a Corte di Conti Europea in 2019 , a cooperazione militare attuale è e capacità di i Stati membri ùn currispondenu à u novu livellu di ambizione di a pulitica di difesa di l'UE. À u listessu tempu, "hè essenziale per sviluppà sinergie trà l'iniziativi di l'UE è l'altri quadri di difesa è di sicurità", hà avvistatu a Corte, riferenu precisamente à l'OTAN.

Eccu fatti, numeri è dibattitu.

E CLARIFICAZIONI DI U MINISTRU DI DIFESA GUERINI

Parlendu di l'ughjettu di u 2% di u PIB per a spesa militare, i clarificazioni di u titular di a difesa sò ghjunti eri.

"L'impegnu assuciatu à a sede Natu in u 2014 è riconfirmatu da tutti i Presidenti di u Cunsigliu chì anu seguitu da tandu hà previstu a realizazione di 2% di u PIB per e spese di difesa da u 2024. Da u mumentu aghju pigliatu a guida di stu dipartimentu è Ancu in questi ghjorni aghju sempre indicatu à tempu a necessità di rispettà l'obiettivu di 2%, è a gradualità cù quale ghjunghje, ", hà sottolineatu u Ministru di a Difesa Lorenzo Guerini intervistatu ieri da Ansa nantu à u dibattitu nantu à a spesa militare.

"Da u 2019 à oghje avemu intrapresu una crescita graduale di risorse sia nantu à u bilanciu ordinariu sia nantu à l'investimenti, chì ci permetterà, se e leggi di bilanciu imminenti cunfirmanu, di ghjunghje à a spesa media di i paesi di l'Unione Europea aderenti à l'OTAN è dopu. , da u 2028, u rializazione di u target di 2% ", aghjunse.

"U Ministru di a Difesa, in più, sapi bè cumu a spesa militare, in particulare a spesa d'investimentu, ùn pò esse improvvisata. U principiu di un aumentu graduali constantu ferma un puntu fissu. Basta à piglià e cifre di l'ultima lege di bilanciu cù e previsioni finu à u 2024 ", hà dettu Il Sole 24 Ore .

A NOTA DI SOTTU SEGRETARI MULÈ

"L'obiettivu di u 2 per centu di u PIB per u 2028 ùn hè micca a nutizia di l'ultima ora annunziata da u Ministru Guerini è chì e cinque stelle volenu annunzià cum'è una vittoria", hà dettu u sottusegretariu di a Difesa è diputatu di Forza in una nota. . Italie, Giorgio Mulè. "Guerini stessu avia digià dettu in nuvembre 2019. Questu hè statu ripetutu cù u tempu in ogni modu pussibule è hè ancu scrittu in u documentu programmaticu pluriennale di a Difesa ", cuncludi u sottusegretariu.

A TENDENZA DI SPESE MILITARI IN ITALIA

"Infatti, da Lorenzo Guerini pigliò u Dippartimentu di Diferenza, l'Italia hà aumentatu considentemente u so budget di difesa", Aurelio Gianacusa "Aurelio Gianacusa" Aurelio Gianacusa "Aurelio Gianacusa" Aurelio Giansrausa, Aurelio Giansausa annunziu à l' Arescou .

U bilanciu di difesa era digià passatu da 21,4 miliardi in 2019 à 24,5 miliardi in 2020, uguali à 1,38 è 1,41% di u pruduttu internu grossu rispettivamente.

Ma u veru saltu avanti serà in l'anni à vene. "In u 2022 andrà à 25,8 miliardi d'euros à l'annu (1,4% di u PIB), un aumentu di 3,4% paragunatu à u 2021 è di 19,6% paragunatu à u 2019", hà sottolineatu Giansiracusa.

Cum'è l'Osservatoriu di i Conti Publici Italiani precisa, "l'aumentu di u 2020 hè duvutu sia à l'aumentu di l'appropriazioni (circa 1,6 miliardi) sia à a caduta di u PIB indotta da a crisa Covid-19. In u 2021, l'appropriazioni anu aumentatu ancu di altri 2,2 miliardi paragunatu à l'annu precedente. A causa di l'aumentu di risorse in u periodu di dui anni 2020-2021, u rapportu avaria cresciutu ancu in l'absenza di a caduta di u PIB.

I RISULTATI DI A CORTE DEI CONTI EUROPEA

Ma chì sò i prughjetti europei in questu sensu ?

Cum'è un rapportu di a Corte di Conti Europea di u 2019 indica, in 2016 "a Cummissione Europea hà prupostu un incrementu marcatu di u bilanciu di l'UE per a difesa è a sicurità esterna". miliardi di euro in u periodu 2014-2020 ″.

Sicondu a Corte, ci hè un risicu chì i sistemi di cuntrollu esistenti ùn puderanu micca affruntà stu aumentu di a spesa di l'UE.

Micca solu. "Ci sò chiari differenze strategiche trà i Stati membri di l'UE, chì ùn percepiscenu micca e minacce à a sicurezza, nè capiscenu necessariamente u rolu di l'UE in a difesa in u listessu modu. Inoltre, i Stati Membri anu diverse regule d'ingaghjamentu è una larga gamma di opinioni nantu à l'usu di a forza militare ".

Inoltre, "alcuni cuncetti (cum'è quelli di" autunumia strategica "o" armata europea ") restanu ampi è vagi", nota a Corte.

"EVITE A DUPLICAZIONE E SUPPLAZIONE" CU NATO

Infine, a quistione di a cumplementarità di l'UE cù rispettu à l'OTAN.

"Hè ancu nutatu chì hè cruciale per assicurà a coerenza di l'iniziativi di l'UE, è ancu e sinergie cù altri quadri di difesa è di sicurità". Questu hè particularmente veru di l'OTAN sottolinea a Corte. "Per 22 Stati Membri ferma u quadru di riferimentu più impurtante in u campu di a difesa cullettiva. Una questione critica hè di assicurà chì l'UE sia capace di ghjucà un rolu cumplementariu à quellu di l'OTAN è di evità a duplicazione è a sovrapposizione ", hà cunclusu a Corte di Conti Europea.

FABBRI: "NATITU È A DEFENSA COMUNE EUROPEA SÒ COSE SFERENTI"

S'è a Corte di i Conti Europea enfatiza i risichi di una sovrapposizione trà a difesa europea è l'OTAN, ci sò quelli chì ricurdanu chì ùn sò micca listessa cosa.

"" L'OTAN è a difesa cumuna europea sò cose diverse. Ci hè assai cunfusione in Italia in questi ghjorni – hà dettu l'analista Dario Fabbri, editore di u mensu Scenari durante u La7 speciale nantu à a guerra – l'OTAN è a difesa cumuna europea sò cose diverse. Ci hè assai cunfusione in questi ghjorni in Italia. L'OTAN s'oppone à a difesa cumuna europea ".

LUCIOLLI : « L’OTAN HA SEMPRE RIMANDE A DIFESA EUROPEA

Fabrizio Luciolli, presidente di u Cumitatu Atlanticu Italianu, hà un parè diversu.

"I fatti: l'EDC hà abortutu in u 1954. Da tandu, l'OTAN hà garantitu a sicurità di l'Europa. L'OTAN hà sempre dumandatu a difesa europea. Dapoi u 2014, u guvernu hè impegnatu à 2% di u PIB per a spesa militare. Ci sò quelli chì imaginenu sempre a difesa europea ma senza un impegnu credibile à a spesa militare ", hà commentatu Luciolli nant'à Twitter.

BUSSOLA STRATEGICA APPROVATA

Intantu, u 25 di marzu, u Cunsigliu Europeu hà appruvatu a " bussola strategica " per rinfurzà a difesa è a sicurità di l'UE in a prossima dicada, vale à dì 2030.

È trà e diverse mosse annunziate da l'Altu Rappresentante di l'UE per a Politica Estera, Josep Borrell, quella chì riguarda l'aumentu di a spesa militare.

"Avemu da spende di più. Ma avemu da spende megliu. Megliu significa evità a duplicazione è i lacune ", disse Borrell.

Finu à u 2014 "hè diminuitu abbastanza rapidamente. Dapoi u 2014, hà cuminciatu à aumentà di novu finu à 1,5% di u PIB. Ma avemu da investisce di più ", aghjunse. Sicondu Borrell, "questi 200 miliardi d'euros sò circa quattru volte a spesa militare di Russia. Inseme passemu quasi quattru volte più di Russia. Ma certamenti micca cù a listessa efficienza. 200 miliardi d'euros hè u listessu cum'è a spesa militare di a Cina. Tutti inseme spendemu quant'è a Cina. Ma, sicuru, avè 27 strutture militari diffirenti ùn hè micca uguali à avè una struttura militare integrata ".

CAMPORINI : STRUMENTO MILITARI EUROPEU SEU AU SERVICE DE LA POLITIQUE ESTERA COMMUNE "

Infine, in Avvenire , u generale Vincenzo Camporini hà ricurdatu chì « L'instrumentu militare aurupeu hè sensu solu s'ellu hè à u serviziu di una pulitica estera cumuna, ancu principiendu cù un picculu gruppu di paesi. Avemu bisognu di una pulitica estera chì si move nantu à l'interessi cumuni cù a diplomazia, a pulitica, l'ecunumia. È infine, dicu infine, un strumentu militare cumuni ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/spese-militari-ue-e-nato-fatti-numeri-e-dibattito/ u Thu, 31 Mar 2022 10:13:34 +0000.