Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Save Private Sbarra (Cisl)

Save Private Sbarra (Cisl)

Un Premier ministre prudent et un gouvernement ne sauraient jeter dans le désarroi leurs interlocuteurs loyaux et honnêtes (comme le CISL dirigé par Sbarra) et récompenser les maraudeurs sans scrupules (en premier lieu Landini =, qui prennent en otage les travailleurs pour se livrer à leurs projets politiques. Le commentaire de Giuliano Cazzola).

Mario Draghi, in a realizazione di a prima lege di bilanciu votata da u so guvernu è in affruntà à l'embuscade chì Maurizio Landini li hà lanciatu, hà un deveru specificu à rializà, soprattuttu perchè hà accettatu di esse u restauratore – è finu à avà hè successu. – d'una '' bona pulitica '', dopu à anni ind'è ancu a mimoria d'ella s'era persa.

A '' bona pulitica '' hè fatta di serietà, lealtà è fiducia versu quelli chì, versu voi, sò stati serii, leali è ugualmente cunfidenti.

Le Premier ministre aura l'occasion de se rendre compte, dans les jours qui nous séparent du 16 décembre, que ceux qui ont enfreint les accords pour « trente deniers », précisément parce qu'ils ont montré qu'ils n'avaient aucun scrupule, en proclamant un général insensé. grève, peut être absolument disponible pour se vendre lui-même pour les mêmes « trente deniers » s'ils lui étaient offerts par le gouvernement.

Draghi hà da trattà cù una majuranza cumplessa di quale dui cumpunenti impurtanti (Pd è M5S) insistenu in favore di e dumande di a CGIL, mentre chì LeU – ancu s'ellu conta cum'è una spruzzata di talcu dopu à u bagnu – ùn esitò à sparte. l'illusioni di Landini.

Lega, Forza Italia è Italia Viva ùn anu micca u temperamentu di l'eroi di rigore. Sò nati quandu Draghi hà prupostu una “ cuntribuzione di sulidarità '' in detrimentu di i redditi mediu-alti (ùn hè impensabile chì un impiigatu – percettore di un redditu di 35 mila euro in più – hè diventatu un "riccu" chì faci l'interessi). ùn meriteghja micca esse prutetti da u sindicatu); ma ùn sarianu scandalizati se u guvernu accettava una dumanda capace di induce a CGIL à mentirà di novu in u sensu oppostu, attribuendu un significatu di palingenesi à ogni mudificazione, ottenuta grazia à a proclamazione di a greva generale (chì à quellu puntu seria revoqué avec distribution à la gloire éternelle de Landini et Bombardieri).

Facendu una "bona pulitica" Draghi faria bè di ùn scurdà chì una cunfederazione – a CISL – scappò à l'avventura di l'astensione generale (chì tandu, dopu à l'intervenzione di a Cummissione di Garanzia, hè diventata solu "culonel") da u travagliu di u 16 dicembre. È ùn hà micca fattu per ragioni vagi è boni, cum'è a prisenza di novi varianti di u virus è i so pussibuli effetti nantu à a produzzione. Innò.

U CISL hà pigliatu a rispunsabilità di dì à i travagliadori ciò chì l'azzione di i sindicati hà rializatu sottu à u prugettu di bilanciu è, in cunseguenza, i cambiamenti chì u guvernu hà accettatu è spartutu.

Ùn cunnoscu micca à Luigi Sbarra è, in verità, ùn mi piaceva micca chì a so urganizazione – ancu cù più prudenza – avia seguitu à Maurizio Landini in l'isteriche scene di passaghju anti-verde.

Ma a decisione di ùn unisce micca à a greva per quelli mutivi di meritu specifichi chì restituiscenu a verità hè un attu chì face u CISL u rolu chì hà ghjucatu in parechje altre occasioni.

Soprattuttu perchè, cum'è sindicalistu, Sbarra hè cuscente chì a so urganizazione risicate d'esse lasciata cù a partita illuminata trà e so dite, se u guvernu face (cum'è prubabile) altre cuncessioni à a CGIL è à l'UIL.

Un primu ministru prudente è u guvernu ùn ponu micca lancià i so interlocutori fideli è onesti in disordine è ricumpinsà i marauders senza scrupulu, chì piglianu i travagliadori in ostaghju per indulge i so disegni pulitichi.

Un guvernu deve piglià in contu u dissensu (ancu quandu hè strumentale ?), Ma ùn hà micca u dirittu di perdi l'accunsentu. In u libru postumu ''Passatu Vicino'', Pierre Carniti, unu di i più grandi sindacalisti di a seconda mità di u seculu passatu (cun ​​quale aghju avutu l'onore di travaglià), ricurdeghja bè a storia di u decretu di u 14 di ferraghju. 1984 cù quale u guvernu di Bettino Craxi hà cuminciatu à mette a manu à u mecanismu di l'escalator per rallentà a tendenza devastante di l'inflazione cù i tassi à duie cifre (ricordemu quelli tempi, avà, in presenza di l'inflazione). segni di una ripresa sottovalutata in l'ultimi mesi).

Cum'è notu, a CISL, l'UIL è i sucialisti di a CGIL, in u 1984, anu spartutu sta disposizione, chì hè invece opposta da i cumunisti sindacali è u PCI. A cunversione di u decretu in lege hè stata accumpagnata, in e piazze è in u Parlamentu, da un cunflittu imponente, tantu chì micca solu a DC, ma ancu Craxi stessu – dice Carniti – si dumandava s'ellu valeva a pena di sustene una lotta cusì dura. à trè punti di l'escalator (quelli chì sicondu u decretu saria statu tagliatu). Amparata di stu travagliu cumprumissu, Carniti hà scrittu à Craxi chì u CISL ùn accunsente à firmà suluzioni altru ch'è quelle chì sò digià accunsentutu. È Craxi andò drittu à quellu approcciu, senza più mediazione.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/salvate-il-soldato-sbarra-cisl/ u Sat, 11 Dec 2021 19:02:41 +0000.