Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Quellu vantaghju in più di e batterie al litiu

Quellu vantaghju in più di e batterie al litiu

In questa terza è ultima rata, scopremu cumu a rivoluzione industriale elettronica giappunese hà cambiatu a faccia di u mondu è di e batterie. L'analisi approfondita di Luca Longo

In l' ultimu episodiu avemu cuntatu a storia di cumu Whittingham hà sviluppatu batterie à u litiu in risposta à a crisa di l'oliu di l'anni 70 è Goodenough hà impeditu … l'esplosione.

Cù a calata di u prezzu di u petroliu, l'Occidente perde interessu per l'elettricità: a nostra storia si move dunque in Oriente.

Da l'altra parte di u pianeta, in realtà, in questi stessi anni hè in corso una rivoluzione elettronica. L'industrie giappunesi sò scatenate in a produzzione di i primi dispositivi di transistor: urdinatori persunali purtatili chì pesanu solu 4 o 5 kg, videocamere, telefoni senza filu è walkmans. Per questu, anu bisognu di batterie leggere è putenti per alimentà i dispositivi cù i quali invadenu u mercatu mundiale.

È questu hè u mumentu di Akira Yoshino, stuzzicatu da chjucu da i cumpagni di scola per u so grande nasu. Oghje sustene chì u so nasu u cunvincia chì era u mumentu bonu per travaglià nantu à e batterie.

Cusì, in Asahi Kasei Corporation, prova à mudificà u polu negativu di a batteria di Whittingham è Goodenough rimpiazzendu u litiu metallicu di l'anodu prima cù grafite, chì però hè dannighjatu dopu à pochi cicli di carica è di scarica, è infine – in 1986 – cun qualchì coke di carbone, un pruduttu secondariu di u petroliu.

In questu modu, uttene trè vantaghji: taglia i baffi à u ghjattu evitendu i cortocircuiti, stabilizza l'anodu evitendu l'esplosione di metallu litiu è, se vulemu, diventa unu di i pionieri di l'ecunumia circulare riutilizendu un oliu da -produttu chì hè difficiule da cummercializà.

batterie di lithium Hè ghjuntu u mumentu di inizià a pruduzzione di massa: e batterie à u litiu in l'ultimi trenta anni anu praticamente eliminatu tutte l'altre tecnologie precedenti; eccettu e batterie à u piombu / à l'acidu sulfuricu chì dapoi più di un seculu anu trovu spaziu accantu à u motoru di partenza sottu à u cappucciu di e vitture à benzina è diesel.

A stu mumentu, a storia di i trè moschettieri à batteria di litiu è di u Premiu Nobel ch'elli meritanu finisce quì. Ma a storia di a batteria hè sempre luntana da esse finita. In fattu – mezu seculu dopu a so scuperta – e batterie moderne à u litiu sò capaci di accumulà 2,5 MJ di energia per kg di pesu, ma ùn sò ancu capaci di cumpete in modu efficace cù u diesel è l'essenza, chì in un solu Kg ponu cuntene 54 MJ, o cù l'idrogenu, chì righjunghji 143 MJ / Kg.

Hè per quessa, in attesa di a ricerca di i trè moscheteri da fà da un futuru D'Artagnan , tutti i nostri dispositivi mobili – da auricolari à vitture elettriche – sò limitati da u pesu è a poca autonomia di e batterie chì li alimentanu. Ed hè per quessa chì simu sempre in caccia di un sboccu per incaricà i nostri dispositivi mobili.

(3 è ultima parte; a prima è a seconda si ponu leghje quì è quì )

(Versione estesa di un articulu publicatu nantu à eni.com )


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/batterie-litio-evoluzione-3/ u Sat, 28 Aug 2021 06:06:21 +0000.