Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Quale sò i prufessori chì scramble (è chì ùn scramble) l’impositu nantu à i banche

Quale sò i prufessori chì scramble (è chì ùn scramble) l'impositu nantu à i banche

Un impositu sbagliatu, daveru una misura micca indegna. Rotonda di l'opinioni di prufessori è economisti nantu à a tassa chì tocca i margini extra di i banche

Sbagghiatu. Diritta. Un pocu ghjustu è un pocu sbagliatu. Certamente mal cumunicatu è mudificatu dopu à l'annunzii dopu à u cunsigliu di i ministri.

L'economisti è l'esperti bancari è finanziarii discutanu, è sò divisi, nantu à u decretu di u guvernu chì istituì un impositu unicu contru i marghjini extra di i banche.

Videmu pusizioni, opinioni è polemiche.

CHE PENSA DRAGIANO GIAVAZZI À L'IMPOSTA BANCA

"Un impositu tecnicamente sbagliatu , perchè distorte l'attribuzione di creditu, è da u puntu di vista di a cumunicazione, disprezzu di l'investituri internaziunali, chì avemu bisognu cum'è pane". U ghjudiziu di Francesco Giavazzi , prufessore di ecunumia à l'Università Bocconi è cunsiglieru ecunomicu di l'anzianu Premier Mario Draghi, nantu à l'impositu nantu à i profitti extra bancari, ghjuntu cum'è un bullone da u turchinu, hè chjaru. L'annunziu di a misura ieri hà causatu un terrimotu nantu à i stock bancari. Le règlement présenté par le ministre Salvini lors de la conférence de presse prévoit – a déclaré Giavazzi au Corriere della Sera – qu'« en fonction de l'évolution des taux d'intérêt et de l'impact social découlant de l'augmentation des versements hypothécaires, pour l'année 2023, un impôt extraordinaire », « da esse pagati da l'intermediarii finanziarii, fora di e cumpagnie di gestione di fondi di mutualità d'investimentu è di e cumpagnie di intermediazione di borsa riferite in u testu cunsulidatu di e disposizioni nantu à l'intermediazione finanziaria ". A tassazione, sicondu l'infurmazioni iniziali, duveria ghjunghje à u 40% ma, in una nota, publicata a sera di u marti 8 d'aostu, u Mef spiegò "a misura, in u scopu di salvaguardà a stabilità di l'istituzioni bancarie, prevede ancu una u massimu massimu per a cuntribuzione chì ùn pò esse più di 0,1% di l'attivu tutale ".

ZANETTI : « LES BANQUES NE FONT PAS LONGUE DANS LES RECLAMATIONS STÉRILES »

A tassazione nantu à i profitti extra hà suscitatu opinioni cunflitti trà l'esperti. Parmi ceux qui l'ont apprécié figure l'expert fiscal Enrico Zanetti , ancien sous-secrétaire et sous-ministre au ministère de l'Economie et des Finances sous le gouvernement Renzi, de 2014 à 2016 et actuel conseiller du MEF . Zanetti, prima di tuttu, sottolinea chì a lege ùn hè micca stata una vera "duscia fredda" per l'insiders. "Ùn cum'è una sorpresa per l'internu". "L'unica sorpresa hè chì l'esponenti di u settore cuncernatu ponu definisce cusì. Dighjà da u principiu di l'annu, l'osservatori più attenti di a dinamica di i bilanci bancari è di i corridori di a pulitica l'anu datu cum'è una pruspettiva sustancialmente certa à a fine di l'annu – leghje a so nota -. Micca tantu perchè ragiunavanu cù u metru di u dirittu è u male, ma perchè u cunsidereghjanu inevitabbile in un cuntestu in quale era digià chjaru chì a dinamica in corso nantu à i tassi d'interessu portaria à un filu di bona nutizia bancaria in i mesi à vene ( in forma di rapporti trimestrali è semestrali cù u rendimentu ecunomicu di e banche migliurà ancu di più di 50% annu annantu) in sè stessu maravigliosu, ma ingestibile à longu andà in un cuntestu di difficultà crescente per truvà risorse in u bilanciu di u Statu. per finanzià intervenzioni in favore di categurie di sughjetti più debuli di i banche (vale à dì, praticamenti tutti, secondu a percepzioni generale) ». À questu Zanetti – cum'è mintuatu da u cunsiglieru di u Ministru di l'Ecunumia, Giorgetti, aghjunghje l'invitu à e banche à ùn ritirassi in "lagnanze chì, ancu induve si ponu esse spartuti, sarianu in ogni casu sterili è travaglià cù u Guvernu per truvà un puntu di goccia accettabile per l'ugettivi di i dui partiti, postu chì ci sò stati, ci sò è seranu sempre numerosi dossiers per a risoluzione di quale a cullaburazione trà l'istituzioni è u settore finanziariu hè essenziale ".

UNA MISURA IRRECOMMANDABLE

Ancu l'economistu Riccardo Puglisi , prufessore di scienza finanziaria à l'Università di Pavia è editore di Lavoce.info, ùn cunsidereghja micca a misura indecente è prupone un paragone cù u passatu ricenti. "Parlendu di #extra-profits è di tassazione straordinaria di e banche: ùn mi ricordu micca grandi lagnanze da i liberali autodistinti dopu a transizione da ICI à IMU. Chì duvia esse una finanza straordinaria è invece diventò prestu ordinariu ".

In ogni casu, u cuntabile arrugatu Giuseppe Gargiulo parla di prufittu anomalu.

Ùn ci hè micca ghjustizia suciale in a regula nantu à i profitti extra di i banche

Ùn hè micca una norma di ghjustizia suciale pè prufessore d'ecunumia à u SDA di Bocconi Carlo Alberto Carnevale-Maffè. " U marghjenu d'interessu ùn hè micca "profit", ma solu u primu di l'articuli attivi di a gestione finanziaria, grossu di i costi è e disposizioni per i risichi d'insolvenza. U prelievu di u Guvernu ùn tocca micca, invece, u margine di a cumissioni, distorsionendu u mudellu di cummerciale di una banca cummerciale normale in modu sensazionale, è penalizà precisamente i banche più chjuche, quelle di u tarritoriu, chì campanu principalmente di prestiti à e famiglie è imprese – scrive in Twitter -. Ùn ci hè micca "giustizia suciale", ma piuttostu brigandaghju perversu, in l'espropriazione – sia retroattivamente sia anticipata – d'un margine finanziariu chì devrà esse largamente prudenziatu per copre l'eventuali perdite nantu à i prestiti cuncessi, chì u risicu hè considerablemente. aumentatu per via di u cuntestu macroeconomicu, cum'è pruvucatu da l'ultimu rapportu di u Bancu d'Italia, chì signala l'attesa forte crescita di insolvenze ".

I POSSIBILI ALTERNATIVI À L'IMPOSTA SULLA PROFITS EXTRA À BANCHE

À mezu à l'opinioni critichi ci vole dinù à cuntà quellu di l'economistu Nicola Rossi , membru di u Cunsigliu di Amministrazione di l'Istitutu Bruno Leoni . Ùn prumove micca a misura è, in u Foglio , suggerisce ciò chì puderia esse una via alternativa più virtuosa. "Saria cumplettamente ragiunate è sensibule, ancu di fronte à i futuri carichi di finanzii publichi potenziali, di dumandà à e banche chì anu fattu usu di garanzii pubbliche di pagà una tassa per u serviziu di furnisce i garanzii stessi (o, megliu per dì, di les contre-garanties offertes à Mcc et Sace) égalent, par exemple, en 2024 à un pourcentage modéré du volume des garanties en circulation au 31 décembre 2020, en 2025 au même pourcentage mais sur le volume des garanties activées en 2021, è cusì, finu à l'ora di a zeroing di i novi flussi – scrive Nicola Rossi -. In questu modu, avete da ottene risultati diffirenti. Di sicuru, i flussi non tempuranei seranu guarantiti chì ponu esse aduprati – precisamente perchè ùn sò micca una tantum – per copre a riforma fiscale (o, s'ellu vulete, per esse aduprati à u benefiziu di i prestiti). E cumpagnie bancarie chì in l'ultimi anni anu ricursu à garanzie ancu per mascherà e so inefficienze (per esempiu in u contenimentu di i costi o in l'aumentu di i margini di efficienza) seranu penalizate ". Inoltre, u risicu hè chì i banche trasferenu "i costi più elevati cusì generati à i clienti".

CU L'IMPOSTA À I PROFITTI EXTRA DI E BANCHE, U GUVERNAMENTE MUSTRA QU'HÈ IN PROBLEMA CU I CONTI PUBBLICI

"Secunnu chì logica ecunomica hè un margine d'interessu chì hè cresciutu più di 5 per centu trà 2021 è 2022, o più di 10 per centu questu annu, prufittu extra?" Sta quistione retorica hè fatta da Alessandro Penati , presidente è fundatore di Quaestio Capital Management, nant'à Domani . L'economistu, cù una longa carriera accademica in Economia è Finanza (Università di Pennsylvania, Bocconi, Padova è Università Cattolica di Milano), mette in discussione a definizione stessa di prufitti extra. "Parlemu di prufitti extra, ma u marghjenu d'interessu hè solu un articulu in u dichjarazione di u redditu: cumissioni, svalutazione, pruvisioni per prestiti è elementi straordinariu cuntribuiscenu ancu à a furmazione di u prufittu di u bancu – scrive Penati -. Tassendu un unicu articulu di u dichjarazione di u redditu , l'istituzioni bancarie sò affettate in un modu assai diversu, violendu u principiu di basa di uguali cundizioni per i tassi nantu à i prufitti. Aghju stimatu chì l'impositu puderia riduce u prufittu di Bper da 43%, contr'à Intesa da 15% è Unicredit da solu 8%. È infine, in più di dubbità di l'usu di i rivinuti cusì generati « Chì l'impositu hè una manera di riduce u costu di l'ipoteca nantu à i primi casi hè pura demagogia », nota chì « cù sta tassa u guvernu mostra chì hè in guai. cù i cunti publichi è avè da ricurdà à spedienti per raccoglie liquidità ".

L'IMPOSTA SULLA PROFITTI SUPPLEMENTARI DI BANCHE È UN GOL PROPRI ANCHE PER I CONTI PUBBLICI

A nova tassa, frà altre cose, sicondu l'economistu Giavazzi risicate di pruduce un effettu periculosu per i cunti statali. "L'investimentu in Btp hè parti di u marghjenu di interessu; per quessa, serà menu cunvenutu per l'istituzioni di creditu per invistisce in i bonds di u guvernu, a dumanda di quale calarà precisamente à u mumentu chì a compra da u BCE cesserà. Hè un propiu scopu!" In più di a valutazione tecnica ci hè quella pulitica. "Questa imposta hè una disposizione chì palesa una visione sovrana di u statu. Hè cum'è s'elli avianu dettu : Sò u suvranu è i tassi sovrani à quellu chì vole, senza preoccupari di l'effetti nantu à l'ecunumia. Sì l'ecunumia, vale à dì tutti i citadini, soffrenu questu ùn hè micca u mo prublema. I tassi ùn devenu micca fà una distinzione annantu à l'origine di i prufitti ". À questu sò i pussibuli ripercussioni nantu à a reputazione di u nostru paese à l'esteru. "Un investitore internaziunale chì compra l'azzioni di Banca Intesa ùn s'aspitta micca à perde u 10% da a notte solu perchè un guvernu s'hè svegliatu "fizzy". Un investitore internaziunale aspetta chì a misura sia spiegata da u ministru incaricatu, quellu di l'Ecunumia, micca, cum'è accadutu, da quellu incaricatu di i ponti. S'ellu ùn si prisenta micca à a cunferenza di stampa in una occasione cusì, dà una pessima maghjina di u paese ».

IMPOSTA SULLA EXTRAPROFITS DI BANCHE: INCOSTITUZIONALITÀ À RISCHI

Lorenzo Bini Smaghi, attuale presidente di Société Générale è anzianu membru di u cunsigliu di a BCE, invoca ancu l'incustituziunalità. "Quandu ci hè un settore specificu, chì ùn hà micca registratu un incrementu di profitti più altu ch'è quellu di l'altri, i dubbiti surgenu annantu à a so custituziunalità – Bini Smaghi hà dettu à Corriere della Sera -. Ùn hè vera chì l'istituti di creditu anu fattu più prufitti chè servizii, lussu, energia o meccanica. Ùn ci hè micca ragiò per penalizà un settore piuttostu chè un altru : perchè creà un tributu ad hoc ? ». U risicu, sicondu Bini Smaghi, hè chì i banche puderanu stringhje i fili di prestiti. "Per disburse anu bisognu di capitale, chì hè generatu cù prufitti. S'ellu si riduce l'ultime da l'impositu, i prestiti anu ancu diminuite. Hè una misura chì avarà un impattu negativu nantu à a crescita ecunomica », aghjusta Bini Smaghi.

PUSSIBILE CONTRACTION FUTURE DI PRESTATI À FAMIGLIE È IMPRESE

Andrea Monticini, prufessore di ecunometria finanziaria à l'Università Cattolica di u Sacru Cuore di Milano, hè ancu preoccupatu di a reputazione di u paese, intervistatu ieri da l'agenzia Adn Kronos . "A regula tandu crea" un futuru prublema di cattiva reputazione per u paese perchè l'imaghjini chì emerge hè quella di l'investitori chì avianu messu soldi à risicà nantu à e banche taliane, chì à un certu puntu si trovanu cù un tributu extra chì và à chjappà quelli banche. chì in questu tempu eranu più probabili di generà prufitti ". Aggiuntu à questu hè chì "i banche anu bisognu di copre i perditi nantu à i prestiti non-performing è di fà scrive". Sicondu Monticini, a lege "affetta i banche in modu asimmetricu, perchè tocca à quelli chì anu un mudellu di cummerciale tradiziunale, vale à dì quelli chì s'occupanu di cullà i dipositi è di disbursing prestiti. Questu significa chì questi banche prubabilmente stringeranu un pocu u so prestitu o stringenu e cundizioni è questu avarà ripercussioni negative nantu à e cundizioni di creditu di e famiglie è di l'imprese ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/chi-sono-i-prof-che-strapazzano-e-che-non-strapazzano-la-tassa-sulle-banche/ u Wed, 09 Aug 2023 11:56:55 +0000.