Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Quale serà ‘Bravu’ In u Novu Mondu di Huxley?

Quale serà 'Bravu' In u Novu Mondu di Huxley?

Autore di Cynthia Chung via The Strategic Culture Foundation,

Ùn hè micca stupente chì l'Istitutu Tavistock è a CIA anu participatu à guardà l'effetti di u LSD è cumu influenzà è cuntrullà a mente.

"" Scienza? "…" Sì, "Mustapha Mond stava dicendu," questu hè un altru elementu in u costu di stabilità. Ùn hè solu l'arte chì hè incompatibile cù a felicità; hè ancu scenza. A scenza hè periculosa; duvemu tene u più attentu incatenatu è musatu … Sò interessatu à a verità, mi piace a scienza. Ma a verità hè una minaccia, a scienza hè un periculu publicu. Periculosu quant'è hè statu benefiziu. Ci hà datu l'equilibriu a più stabile di a storia … Ma ùn pudemu micca permettà à a scienza di disfà u so bonu travagliu. Hè per quessa chì limitemu cusì attentamente a portata di i so ricercatori … Ùn li permettemu micca di trattà cù alcunu, ma i prublemi più immediati di u mumentu. Tutte l'altre inchieste sò più sedulosamente scoraggiate … U nostru Ford stessu hà fattu assai per trasfurmà l'enfasi da a verità è a bellezza à u cunfortu è a felicità … [ma] A ghjente hà continuatu à parlà di verità è di bellezza cume s'elli fussinu i beni sovrani. Finu à u mumentu di a Guerra di i Nove Anni. Quellu li hà fattu cambià a so melodia bè. Chì ghjè u sensu di a verità o di a bellezza o di a cunniscenza quandu e bombe antrax spuntanu intornu à voi? Hè quandu a scienza hà iniziatu à esse cuntrullata – dopu a Guerra di i Nove Anni. A ghjente era pronta à avè ancu cuntrullati i so appetiti. Tuttu per una vita tranquilla. Avemu continuatu à cuntrollà dapoi. Ùn hè statu micca bellu per a verità, benintesa. Ma hè statu assai bè per a felicità. Un si pò avè qualcosa per nunda. A felicità hà da esse pagata. A pagate per quessa, signor Watson – paghendu perchè site troppu interessatu à a bellezza. Eru troppu interessatu à a verità; Aghju ancu pagatu . ' "

Brave New World di Aldous Huxley

Da induve si principia à discute u famosu rumanzu di fizzione di Huxley? Ancu se a maiò parte accunsente chì ci hè una brillantezza definita in u pezzu, a maiò parte sò ancu cunfusi in quantu à ciò chì era l'intenzione di Huxley di scrive a visione distopica estremamente influente. Hè stata fatta per esse presa cum'è esurtazione? Una prufezia inevitabbile? O piuttostu … era statu significatu cum'è Cuspirazione Aperta?

Chì vogliu dì cun una Cuspirazione Aperta?

Se avemu da parlà di tali cose, a nostra storia principia cù HG Wells , da quale Aldous hà ricunnisciutu chì era certamente influenzatu, in particulare da i rumanzi di Wells "A Modern Utopia", "The Sleeper Awakes" è "Men Like Gods". quandu scrive u so "Brave New World".

Ancu se Aldous hè citatu chì si riferisce à Wells cum'è un "ominu orribile, vulgare", (Wells ùn era veramente un individuale assai simpaticu) ùn era micca per ragioni chì unu pò prima assumisce. Aldous hà spartutu una prospettiva wellsiana in chì a sucietà deve esse urganizata basata annantu à un sistema di casta . Forse questu era unu di i motivi per i quali Aldous era tantu affascinatu per amparà nantu à e credenze è e pratiche religiose indù indiane, chì avianu coesistitu per seculi cù un sistema di casta profondamente arradicatu à u quale l'India lotta sempre per alluntanassi finu à oghje. Questu ùn vole micca dì chì l'unu hà causatu l'altru, o chì l'Induismu ùn hà micca offertu una mansa di grandi opere è intuizioni, ma chì era diventatu curruttu è interamente intrecciato cù a difesa di u sistema di casta di l'India à un certu puntu ùn si pò nigà; chì era adupratu per ghjustificà un sistema di ierarchia da schiavu à u statu divinu di un Brahmin è chì l'imperialisti britannichi eranu sempre stati assai affascinati da sta forma d'urganizazione suciale chì ùn si pò nigà.

Aldous era sempre interessatu à u sughjettu di a religione, ma di più per i so usi in u comportamentismu è in u condizionamentu mentale realizatu per mezu di tecniche cum'è l'entrata in stati di trance induve a suggestibilità di un individuu puderia esse manipulata. Hypnopædia ùn era micca solu qualchì scruccuneria sci-fi stravagante. Hè dinò perchè Aldous era tantu interessatu à u travagliu di u duttore William Sargant , chì Aldous riferisce ripetutamente in i so scritti è conferenze è chì era implicatu cù l'Istitutu Tavistock è MKUltra. Più infurmazione nantu à questu in a seconda parte.

Questi studii spirituali / religiosi sò ciò chì hà furmatu a tesi di core di u libru di Aldous "Doors of Perception" chì hè cunsideratu u manuale d'istruzzioni per ciò chì hà iniziatu u muvimentu di contracultura. U tittulu hè influenzatu da u pueta William Blake chì hà scrittu in u 1790 in u so libru "U matrimoniu di u celu è di l'infernu":

« Sì e porte di a percezione fussinu pulite allora tuttu sembrerebbe à l'omu cume hè, Infinitu. Perchè l'omu s'hè chjosu, finu à ch'ellu vede tutte e cose à traversu i chjocchi stretti di a so caverna "

Un'altra influenza maiò per "Doors of Perception" hè stata torna HG Wells, da u so libru "The Door in the Wall", chì esamina u cuntrastu trà estetica è scienza è a difficultà à sceglie trà elli. U prutagunista Lionel Wallace hè incapace di colmà a distanza trà a so imaginazione è u so latu raziunale è scientificu chì porta à a so morte.

Aldous scrive in i so "Doors of Perception",:

" Chì l'umanità in generale sia mai in gradu di dispensà i Paradisi Artificiali pare assai improbabile … Arte è religione, carnavali è saturnali [antica festa pagana rumana] , ballendu è ascultendu l'oratoriu – tutti questi anu servutu, in a frase di HG Wells, cum'è Porte in u Muru … Sottu à un sistema d'educazione menu più realistu, menu esclusivamente verbale chè u nostru, ogni Anghjulu (in u sensu di Blake di sta parolla) seria permessu cum'è un trattatu sabbaticu, seria incuragitu è ​​ancu, se necessariu, ubligatu à piglià un viaghju occasionale attraversu qualchì Porta chimica in u Muru in u mondu di l'esperienza trascendentale. S'ellu u facia spaventu, seria disgraziatu ma probabilmente salutariu. S'ellu li hà purtatu una illuminazione breve ma senza tempu, tantu megliu. In i dui casi l'Angelu pò perde un pocu di l'insolenza fiducia chì nasce da u ragiunamentu sistematicu è a cuscenza di avè lettu tutti i libri … Ma l'omu chì torna per a Porta in u Muru ùn serà mai uguale à l'omu chì hè andatu fora … "

Aldous era sempre in caccia à a droga perfetta chì sarebbe minima in i so effetti fisicamente distruttivi ma permetterebbe à un individuu di sfruttà in un statu guasgi cunsumatore di un'esperienza religiosa / spirituale fora di u corpu, una trascendenza chì prumesse una cunnessione cù l'Infinitu, pace interiore è illuminazione.

Illuminazione è pace interiore in una pillula, pronta per ogni volta chì unu avia bisognu di una breve vacanza da l '"illusione" di a realtà.

U nome Soma , chì Aldous usava per chjamà a so droga ideale di fantasia in "Brave New World", era basatu nantu à una pianta chì i so suchji sò stati aduprati per creà a bevanda spirituale chì era descritta sia in l'antiche pratiche religiose di a tradizione vedica sia in u zoroastrianisimu, chì hà chjamatu a pianta è a bevanda spirituale cù u listessu nome, Soma. Oghje, hè un misteru in quantu à chì pianta facianu riferenza in questi testi. Huxley hà senza dubbitu cacciatu dopu à stu dragone tutta l'ultima metà di a so vita, è in effetti, i funghi psilocibina sò teorizati cum'è unu di i candidati potenziali per ciò chì puderia esse statu chjamatu Soma seculi fà.

Hè forse quì chì a ghjente hè a più cunfusa in quantu à u caratteru di Huxley. Dopu tuttu, era ovviamente camminendu a passeggiata per parlà cusì, ùn credia micca veramente chì i psichedelichi eranu a strada di a libertà per mezu di l'illuminazione?

Ebbè, l' argumentu hè statu fattu chì l'approcciu di Huxley à LSD [è altri psichedelici] era essenzialmente oligarchicu, chì era da esse cunsideratu cum'è una sostanza periculosa da campionà solu da menti cusì belle è visionarie cum'è a soia. Vale à dì, quelli chì avianu a forza mentale, a stamina mentale per ghjunghje à l'illuminazione; quelli chì eranu troppu debuli per sustene tali rigori mentali diventeranu u cuntrariu, è risicavanu di cascà in a fosca scura di una follia cumpleta, ancu se questu in per se era percepitu da parechji cum'è una forma di chiarividenza. Dopu tuttu, chì cosa hè d'esse pazzu in un mondu chì hè malatu è inumanamente "nurmale"? Hè sicuramente cusì chì Ken Kesey hà pensatu scrivendu u so "Un volu sopra u nidu di cuccu", chì a pazzia stessa era una forma di liberazione da e catene di e limitazioni societarie capitaliste.

Forse a pazzia era u scopu, era dopu tuttu, assai più realizabile chì l'illuminazione prumessa …

Cum'è William Sargant hà nutatu in u so libru " Battle for the Mind : A Physiology of Conversion and Brain-Washing" JFC Hecker studiava u fenomenu di mania di ballu chì hè accadutu durante a Pesta Nera, chì era un fenomenu suciale chì nascì in Europa trà u 14 è XVII seculu. Si trattava di gruppi di persone chì avianu da cumincià à ballà in modu irregulare durante a Pesta, à volte millaie à a volta finu à ch'elli cadessinu da stanchezza o da feriti. Si pensa chì era natu in Aquisgrana, in Germania, in u 1374 è si hè spannatu prestu in tutta l'Europa cù una di l'ultime osservazioni di questu avvenuta in u 1518 in Alsazia, in Francia.

Hecker hà osservatu in a so ricerca nantu à a mania di ballu chì a sugeribilità aumentata avia a capacità di fà chì una persona " abbracci cù forza, ragione è follia uguali, bè è male, diminuisce a lode di a virtù è a criminalità di u viziu . »

Un tale statu di mente hè statu paragunatu à i primi sforzi di a mente infantile, Sargant scrive " questu istintu di imitazione quandu esiste in u so più altu gradu, hè ancu unitu una perdita di tuttu u putere nantu à a vulintà, chì accade appena l'impressione nantu à i sensi hè diventatu fermamente stabilitu , producendu una cundizione cum'è quella di i picculi animali quandu sò affascinati da l'aspettu di un serpu. »

Mi dumandu sì Sargant hà imaginatu sè stessu u serpu …

Ùn hè micca meravigliosu chì l'Istitutu Tavistock è a CIA anu participatu à guardà l'effetti di u LSD è cumu influenzà è cuntrullà a mente. E forse ùn hè micca cuincidenza chì Aldous Huxley era in curretta currispundenza cù William Sargant à quale Sargant riferisce ancu à e "intuizioni" di Aldous parechje volte in u so libru "Battle for the Mind".

Aldous hè ancu citatu in una cunferenza ch'ellu hà datu à u Tavistock Group, California Medical School in 1961:

" Ci serà, in a prossima generazione o tantu, un metudu farmaculògicu per fà chì a ghjente ami a so servitù, è pruduce dittatura senza lacrime, per dì cusì, pruducendu una spezia di campu di cuncentrazione indolore per e società intere, affinchì a ghjente averà in realtà e so libertà li sò state cacciate, ma li piaceranu piuttostu, perchè seranu distratti da ogni desideriu di ribellu cù propaganda o lavatu di cervellu, o lavatu di cervellu miglioratu da metudi farmacologichi. E questu pare esse a rivoluzione finale . »

Aldous cuntinua un annu dopu in una cunferenza intitulata "The Ultimate Revolution" in UC Berkeley Language Center 1962:

" Oghje simu di fronte, pensu, à l'approcciu di quella chì pò esse chjamata l'ultima rivoluzione, a rivoluzione finale, induve l'omu pò agisce direttamente nantu à u corpu mentale di i so cumpagni … simu in traccia di sviluppà una seria sana di tecniche chì permetterà l'oligarchia di cuntrollu chì hà sempre esistutu è presumibilmente esisterà sempre per fà chì a ghjente ami a so servitù . Questu hè u, mi pare, l'ultimu in rivoluzioni malevolenti diceremu, è questu hè un prublema chì m'interessa assai anni è chì aghju scrittu trent'anni fà, una favula, Brave New World, chì hè un racontu di a sucietà aduprendu tutti i dispositivi dispunibili è alcuni di i dispositivi chì aghju immaginatu di esse pussibuli aduprendu li per, prima di tuttu, standardizà a pupulazione, stirà e sferenze umane scomode, creà, per dì, massa hà pruduttu mudelli d'omi umani disposti in una sorta di sistema di casta scientifica . »

Iè, iè l'avemu capita. Questu hè tuttu per esse pigliatu cum'è "avertimenti" à u publicu, una terribile necessità chì si realizerà se a pupulazione eccessiva ùn hè micca trattata (cum'è face capisce in u so Brave New World Revisited ). Cù una pupulazione eccessiva vene una eccessiva urganizazione chì a so volta porta à i prugressi scentifichi in tecnulugia chì ci dicenu Aldous pò purtà solu à u totalitarisimu. Cusì, a crescita demografica è l'avanzate in e scienze sò a minaccia più grande per l'umanità. Aspetta, chì sembra stranamente simile à i ragiunamenti di Mustapha Mond, simu ghjunti intornu à u circondu pienu, cù chì esattamente Aldous accetta è ùn hè micca d'accordu quì? Avemu da avè una dittatura scientifica per evità un sistema totalitariu in forma di una dittatura scientifica?

In "Open Conspiracy: Blueprints for a World Revolution" di HG Wells, descrive a so visione per una Religione Moderna:

'… se a religione hà da sviluppà un putere unificatore è direttivu in a cunfusione attuale di l'affari umani, si deve adattà à questu turnu di mente prospetticu, chì analizza l'individualità; si deve caccià di e so storie sacre … U desideriu di serviziu, di subordinazione, d'effettu permanente, di una fuga da a miseria angoscia è di a mortalità di a vita individuale, hè l'elementu immortale in ogni sistema religiosu .

Hè ghjuntu u mumentu di spoglia a religione finu à chì [u serviziu è a suburdinazione sò tutti chì Wells vole tene di l'antica reliquia di a religione] A spiegazione di perchè e cose sò un sforzu inutile U fattu essenziale … hè u desideriu di religione è micca cumu hè accadutu … A prima frase in u credu mudernu deve esse, micca "Credu", ma "mi dò à mè". '

Hmm, hè a stessa Rivuluzione di quale Aldous parla? Dopu tuttu, ci hè assai similarità trà a descrizzione di HG Wells di a so " Religione Moderna " è ciò chì Aldous predica in e so "Porte di Percezione", à chì Wells hè senza dubbiu una grande influenza. U desideriu di scappà da a misericordia angustiosa è di a mortalità di a vita individuale , chì a spiegazione per quessa si face qualcosa ùn hè micca impurtante, solu per esse motivatu da u desideriu di liberazione , per una catarsi cumpleta chì solu u fervore di un "religiosu, "Una sperienza" spirituale "pò purtà.

Hè u desideriu di , micca a cura di perchè . Crede ùn hè mancu accettabile, perchè crede crede à u pensamentu, hè solu una questione di rinuncia, chì ti date . Ùn hè micca d'agisce cù a ragione ma di esse pussutu da u so propiu cuntrariu; esse in un statu di esistenza induve ùn ci sò parole, è cusì ùn ci sò penseri, solu sensazione diretta diretta.

L'ultimu successu hè di rende si cumpletamente à u mondu esternu, forse à una dittatura senza lacrime …

U lettore deve esse cuscente chì Wells hà scrittu un libru intitulatu " U Novu Ordine Mundiale " in u 1940, è hè u primu chì sò cunnosciutu per pionieru questu termu oramai infame. U lettore deve esse dinò chì Julian Huxley (u fratellu di Aldous Huxley) era coautore di "A Scienza di a Vita", una parte di a trilogia di Wells "The Outline of History" (1919), "The Science of Life" ( 1929), è "U travagliu, a ricchezza è a felicità di l'umanità" (1932) à chì Wells ùn hà fattu scrupuli deve esse cunsideratu cum'è a nova Bibbia. Julian era ancu un membru prominente di a British Eugenics Society, servendu da vicepresidentu da 1937-1944 è da presidente da 1959-1962. Interessanti scelte di vita da l'autori di a "nova Bibbia".

Inoltre, u missiavu di Aldous Thomas Huxley ("bulldog di Charles Darwin") era u prufessore di biologia di HG Wells è era una di e più grande influenze in a vita di Wells, prumove l'opere di Charles Darwin è Thomas Malthus, per più nantu à questu riferisce à a mo carta . Ancu Thomas Huxley hà campatu prima di l'epica di a "scienza" di l'Eugenetica, era un Malthusian putente è cusì si pò piuttostu tranquillu dì chì sarebbe statu un eugenista se li offrisse a furtuna.

Cusì, duverebbe cunsiderà Aldous 'menzione di l'elegante' cintura malthusiana 'in u so "Brave New World", sottu una luce più sombra forse …

È avà simu pronti à marchjà per e porte di a percezione annantu à Aldous stessu, u veru Huxley daretu à l'illusione prughjettata. Ùn pudemu micca truvà Infinitu à a fine di sta scursione, ma seremu sicuramente megliu equipaggiati per fà a differenza trà u self di Huxley è u non-self, trà ciò chì hè reale è ciò chì hè falsu.

[Questa hè a Parte 1 di una serie in tre parti, a Parte 2 è 3 copriranu a Guerra à a Scienza, a Battaglia per a vostra Mente è Aldous Huxley cum'è pionieru per u muvimentu di contracultura è e so implicazioni.]

Tyler Durden Marti, 19/10/2021 – 00:00


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL http://feedproxy.google.com/~r/zerohedge/feed/~3/VA04aopSrtY/who-will-be-brave-huxleys-new-world u Mon, 18 Oct 2021 21:00:01 PDT.