Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Quale hè chì aumenta a diffusione? Christine Lagarde ou Giorgia Meloni ?

Quale hè chì aumenta a diffusione? Christine Lagarde ou Giorgia Meloni ?

Cù u BCE chì, per mezu di u Bancu d'Italia, tene guasi 30% di u nostru debitu publicu, quandu a diffusione s'alzarà, serà apprupriatu à circà à Francfortu è micca à Roma. Quì perchè. L'analisi di Giuseppe Liturri

Quale hè chì aumenta a diffusione? Christine Lagarde ou Giorgia Meloni ?

Questa hè una quistione retorica à a quale Christine Lagarde hà rispostu ieri dopu meziornu, duverebbe mai esse necessariu – in una audizione davanti à a Cummissione d'Affari Economici di u Parlamentu Europeu.

Interrogatu nantu à l'usu di l'instrumentu TPI per aiutà i ligami di u guvernu talianu, Lagarde – senza chjamà l'Italia – hà rispostu chì hè un strumentu cuncepitu per sustene i ligami di i paesi cù pulitiche di bilanciu prudenti. " Serà utilizatu per contru à a dinamica disordine di u mercatu micca ghjustificata da i fundamenti ecunomichi o da errori di pulitica ecunomica" . Aghjunghjendu tandu chì per l'ultime ci hè l'OMT, chì però necessariamente accumpagna l'intervenzione di salvezza da u Mes, cù un prugramma d'aghjustamentu macroeconomicu attaccatu è un regime di surviglianza rinfurzatu dopu.

Ripete chì, in ogni casu, l'acquistu di titoli di u guvernu fatti per u strumentu TPI sò sottumessi à e cundizioni: rispettu di e regule di bilanciu di l'UE, sustenibilità di u debitu publicu, assenza di prucedure per deficit eccessivu o squilibri macroeconomichi eccessivi, rispettu di l'impegni assunti cù u Pianu di Ripresa è e dumande formulate da a Cummissione cù e raccomandazioni di u Paese.

E dichjarazioni di Lagarde – chì hà cuminciatu à parlà à 15 ore è dopu risponde à e dumande di i deputati durante più d'una ora – ùn aghjunghjenu nunda di novu à ciò chì era digià dichjaratu u 21 di lugliu, quandu l'instrumentu hè statu annunziatu – ma restanu serii, sconcertanti è anu aghjustatu solu nervosità nantu à a situazione. i mercati digià tensi per ragioni strutturali (recessione avà in corso, inflazione alta).

In fatti, l'alta discrezione è e valutazioni pulitiche à quale l'usu di l'ICC hè sottumessu hè cunfirmatu. E cundizioni di eligibilità – ancu s'ellu sò furmate formalmente o calculate da altri partiti – sò in ogni casu sottumessi à valutazione da l'Eurotower. Allora u BCE hè un candidatu à un rolu puliticu chì hè riservatu à l'istituzioni eletti demucraticamenti.

Ma questu hè u minimu. E cundizioni di ingressu sò enormamente perplessi per poi ghjunghje à a valutazione di sti paràmetri. Da e parolle di Lagarde, si pò deduce chì, in casu d'aumentu di a diffusione – è in questu sensu l'operatori s'interroganu u sogliu chì suscitarà l'intervenzione (300 punti ?) – ci saria una valutazione per capisce l'origine st'evenimentu è l'intervenzione avaristi solu s'ellu, trà e cause, ùn ci hè micca "errore di pulitica ecunomica" o a turbulenza ùn hè micca ghjustificata da i fundamenti ecunomichi di u paese.

Hè impussibile di ùn vede a discrezione anormale chì cunfina cù l'assurdità. En effet, il introduit un critère tremblant selon lequel il y aura des pays qui auront « mérité » l’aide et d’autres réprouvés qui au contraire « l’auront cherché » et qu’il faudra aller à demander aide à l’instrument de l’OMT et à la fin. , da u Mes. Sta linea di divisione era digià cunnisciuta da u 21 di lugliu. Oghje aghjunghjemu l'evanescenza di u cuncettu di "errore di pulitica ecunomica". Sì u guvernu in pectore di Meloni decide di un deficit / PIB di unu o dui punti più altu ch'è quellu dumandatu da Bruxelles, à quale i mercati reagiscenu cù vendite nantu à BTP, allora seremu in a prisenza d'un "errore" ? Ma quale, quandu è cumu truvà l'errore? Allora i mercati seranu valutati o u BCE (annendu un putere enormu)? E se, cum'è spessu succede, l'investitori sò sbagliati, o piuttostu, sò guidati da prospettive ingannevoli à cortu termine? E s'è in uni pochi d'anni scopremu chì quelle scelte di pulitica ecunomica ùn eranu micca sbagli, ma eranu l'apprupriati ? Intantu, avariamu persu l'accessu à i mercati è avaristi stati custretti à dumandà u prestitu ESM. Dannu irremediabile.

Solu per dà un esempiu, e pulitiche fiscali restrittive imposte à l'Italia da u 2012 à u 2019 eranu cunsiderate cum'è corrette, ma eranu trà e cause principali di a crescita modesta di quelli anni. Un « erreur passée à ne pas répéter » ou des « règles rigides qui sont contre-productives » ont été définies à plusieurs reprises par le commissaire Paolo Gentiloni. Un rapportu da u serviziu di u bilanciu di u Senatu hà parlatu ancu di errori. Ma nimu hà scusatu o pagatu danni.

Cù u BCE chì, per mezu di u Bancu d'Italia, tene guasi 30% di u nostru debitu publicu, quandu a diffusione s'alzarà, serà apprupriatu à circà à Francfortu è micca à Roma.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/chi-fa-aumentare-lo-spread-christine-lagarde-o-giorgia-meloni/ u Tue, 27 Sep 2022 09:38:25 +0000.