Quale hà vintu (è quale ùn hà micca vintu) l’alizzioni in Spagna
In l'elezzioni generali in Spagna, u Partitu Populare di Alberto Nuñez Feijòò, chì quantunque rivendicava u dirittu di furmà un esecutivu, hà ricevutu u più sustegnu ma micca abbastanza per guvernà. U puntu di l' Agi
I sondaggi avianu previstu un trionfu per a diritta, destinatu à cambià l'equilibriu puliticu ancu in Auropa . Piuttostu, u scopu di fà una spazzata pulita di u « Sanchismu » ùn s’hè fattu, luntanu da ellu. In l'elezzioni generali in Spagna, u Partitu Populare di Alberto Nuñez Feijòò, chì quantunque rivendicava u dirittu di furmà un esecutivu, hà ricevutu u più sustegnu ma micca abbastanza per guvernà. Nè indipindentamente, nè inseme cù Vox , a furmazione naziunalista di Santiago Abascal, s'hè ridutta assai.
U Partitu Sucialistu di u Primu Ministru uscente, Pedro Sanchez, hà tenutu u so locu è a piattaforma Sumar di manca di a viceprima ministru Yolanda Diaz, hà cullatu risultati moderati, riunendu ciò chì resta di Podemos cù altri movimenti di manca. Una volta di più, a quarta ecunumia di l'eurozona abbanduneghja i sondaghji senza una maiurità chjara, lascendu u putere di decide i ghjochi à i picculi partiti indipendentisti è facendu un novu votu, chì diventerà u sestu da u 2015, luntanu da improbabile.
I RISULTATI DI L'ELEZIONE IN SPAGNA
Contra ogni prontu, Sanchez hà vintu a so sfida è puderia ancu stà in u putere, se u ghjocu di l'allianza li permette. In più di Sumar, i Catalani d'Erc è i Baschi di Bildu puderianu restà da u so latu, chì u so sustegnu esternu hà permessu à u so guvernu minoritariu di resiste finu à a scunfitta ch'ellu hà ricivutu à l'elezzioni lucali di maghju, chì l'hà cunvintu à cunvocà l'elezzioni anticipate in u mità di l'estiu.
Numeri in manu, ùn ci hè maiurità. Contr'à una participazione di 70,4%, u votu quasi definitivu attribuisce à u Partitu Populare 36% è 136 seggi in u Parlamentu, 47 in più chè in l'ultime elezzione. Per una maiurità assoluta di sedi, però, 176 sò necessarii è i sovrani di Vox anu persu quant'è 19, falendu à 33 banche, cù 12,4%. Un risultatu quasi simile à quellu di Sumar, cù 12,3% è 31 sedi. U PSOE di Sanchez hà invece guadagnatu dui sedi, risalendu à 122, cù 31,7%.
In u Senatu, però, u PP pò cuntà à una maiurità assuluta di 143 seggi, contr’à 92 per i Sucialisti.
I VOTI DI L'INDIPENDENTISTI
Dunque i voti di i separatisti diventanu decisivi. In Catalogna, a manca republicana (ERC) di Petru Aragones, presidente di a regione, hà persu 6 sedi à 7, à parità di Junts per Catalunya di Carles Puigdemont, l'anzianu capu separatista chì fughje in Belgio per evità l'arrestu dopu à u tentativu di secessione di u 2017.
In u Paese Bascu, però, Bildu hà guadagnatu 6 seggi, unu di più, è Eaj-Pnv (u Partitu Naziunalistu Bascu), 5 sedi, unu di menu.
Una volta finita u votu, Feijòò fighjulava da u balcone di a sede di u partitu in Madrid, in a Calle de Genova, è proclamò a vittoria davanti à millaie di sustenidori chì cantavanu u coru « Pre-si-den-te ! Pre-si-dent-te!”. U discorsu serà tandu interrottu da un altru coru, chì ùn deve micca fà felice u locutore : « A-Yu-So ! A-Yu-So!”, o Isabel Diaz Ayuso, u pupulare presidente di a regione di Madrid, nantu à a stessa tappa, à pochi metri à a so manca.
"Cum'è u candidatu di u partitu più votatu, crede chì u mo duvere hè di apre u dialogu, guidà da u primu minutu è pruvà à guvernà u nostru paese in cunfurmità cù i risultati elettorali è a vittoria elettorale", hà dettu l'anzianu presidente di Galizia, urgeu à l'altri partiti per ùn pruvà micca di "bloccare" u so tentativu di furmà un esecutivu.
"Cù tutte l'umiltà è a determinazione, mi pigliu per principià i negoziati per a furmazione di u guvernu", hà cunclusu, "U primu ministru hè quellu chì hà più voti, a Spagna ùn si ferma, avemu vintu è tocca à noi di furmà u guvernu, cum'è sempre hè accadutu".
U sensu di u missaghju hè chjaru : Feijòo dumanda à i sucialisti di s'astensi per permette ch'ellu sia in carica, cum'è accadutu quandu hè natu u guvernu Rajoy. Ma Sanchez ùn hà micca intenzione di rinunzià à un match chì puderia finisce cù a so cunferma sorpresa.
Avà u cunsigliu di u PP si riunirà. Et l'atmosphère sera moins idyllique qu'espéré.
COSA PENSA SANCHEZ
Per Sanchez, invece, Feijòò ùn hà micca vintu à tuttu. Infatti, « u bloccu involuzionariu arretratu, chì prupunia l'annullamentu di u prugressu fattu in questi quattru anni, hà fiascatu », scandava Sanchez davanti à i so cumpunenti, chì risposenu « No Pasaran ! in un focu di bandiere rosse.
A Spagna, hà aghjustatu u primu ministru, hè stata affruntata à una scelta "trà u prugressu è a regressione" è hà datu una risposta "cristallina". Micca frasi standard, ma una analisi pulitica altrettanto cristallina: a manca si tenne perchè u PSOE è Sumar si prisentanu cum'è una coalition. Feijòo, invece, ùn s’hè mai sprimatu in modu esplicitu in quantu à una allianza cù Vox è a decisione di ùn participà à u sicondu dibattitu puliticu ùn deve esse aiutatu à l’elettori à chjarificà e so idee.
A GRANDE DISFATTA
Feijòò, in essenza, sperava di vince abbastanza voti per pudè fà senza Vox o, almenu, per ghjunghje cù u so sustegnu esternu. Una ambiguità ancu imposta da e divisioni in u partitu, chì a so frangia moderata vede i sovranisti cum'è cortina di fumu.
Abascal, invece, vulia una allianza organica basatu annantu à una agenda cumuna. Feijòo, cù u so appellu à u votu utile, hà sappiutu cuntena lu ma ne fece un nemicu. In e dichjarazioni dopu à l'elezzione, Abascal s'attaccò direttamente à Feijòò, accusendulu d'ùn vulia micca custruisce « un'alternativa » è alludendu à a pussibilità di stà in l'uppusizione, o piuttostu ùn u sustene micca in u so tentativu di fà un guvernu.
Trà i causi di a delusione, hà osservatu Abascal, eranu i sondaggi eccessivamente ottimisti, chì ùn garantivanu micca una mubilizazione adatta. "Ùn vende micca a pelle di l'orsu prima di avè pigliatu", hà dettu in un discorsu di menu di dui minuti, assicurendu chì "prima o poi" l'idee di Vox "triunfaranu in Spagna".
Diaz, per a so parte, hà fattu sapè chì in l'ore à vene principià i cuntatti cù tutte e "forze prugressive è demucratiche" (vale à dì, l'attivisti indipendenti disposti à discutiri) per fà un "cuvernu alternativu à a diritta".
Numeri in manu, a manca ùn pò stà à u guvernu chè s’ellu si riceve u sustegnu di tutte, o quasi tutte e forze indipendentistiche rapprisentate in Corti. Un scopu difficiule, ma micca impussibile. Sanchez hà fattu assai per calà a tensione trà Madrid è Barcelona è hè surtitu relativamente intaccatu da u scandalu causatu da a prisenza in a lista di Bildu di certi ex terruristi ETA.
PUIGDEMONT, THE KINGMAKER (forse)
U rolu di « kingmaker », cum'è assai ghjurnali spagnoli sottolineanu, puderia dunque toccu à Puigdemont, cunservatore nantu à a carta. È, supponendu chì Abascal u sustene, bastaria u sustegnu di Junts per Catalunya à Feijòò per vince è mantene u mistieru, chì u rè Filippu VI li duverebbe confià in l’ore à vene.
In ogni casu, una cunciliazione trà Puigdemont è u successore di quellu Mariano Rajoy chì, dopu à u referendum di l'indipendenza di u 2017, hà incaricatu a regione è l'hà custrettu à l'esiliu, pare difficiule. Senza parlà di l'ostilità accesa di Vox versu l'indipindentisti, chì renderebbe ancu complicata u sustegnu esternu cumuni.
Hè più prubabile, dunque, chì l'anzianu presidente catalanu finiscinu per dà u permessu à Sanchez per stà in Moncloa. Un sustegnu indispensèvule chì ùn vene micca "in cambiu di nunda", hà avvirtutu u capu di u gruppu di Junts per Catalunya in a Camera, Miriam Nogueras, unu di i probabili destinatarii di u messagiu publicatu in Twitter à l'alba da Ayuso, chì urgeu à ùn lascià micca chì u verdict di i sondaggi diventenu "un'arma in e mani di quelli chì volenu distrughje a Spagna".
Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/elezioni-spagna-risultati/ u Mon, 24 Jul 2023 05:39:30 +0000.