Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè u Premiu Nobel in Medicina 2022 hè andatu à Svante Pääbo

Perchè u Premiu Nobel in Medicina 2022 hè andatu à Svante Pääbo

Quale simu? Da induve venemu ? Cumu simu diffirenti da i nostri antenati? À queste dumande, scientificamente parlante, hà rispostu Svante Pääbo, premiatu u Premiu Nobel per a Medicina 2022. Tutti i dettagli in l'articulu di a Fundazione Veronesi.

À u "babbu" di a "paleogenetica", Svante Pääbo, u Premiu Nobel per a Medicina 2022. À u genetista svedese, figliolu di un altru premiu Nobel (Sune Bergström, premiatu in u 1982 per a ricerca nantu à prostaglandine), u meritu d'avè realizatu u primu premiu Nobel. studii nantu à u genoma di i nostri antenati – prima di tuttu l'omu di Neanderthal – chì anu riprogettatu a biologia di l'evoluzione.

À L'ORIGINE DI L'OMU

Quale simu? Da induve venemu ? Cumu simu diffirenti da i nostri antenati? Queste dumande, in quantu à l'approcciu puramente scientificu, anu guidatu tutta a carriera di Svante Pääbo. Sè oghje sapemu chì una parte di u genoma di e persone d'origine europea è asiatica, chì varieghja da 1 à 4%, hè esclusivu à i Neanderthal, l'avemu à u neo-Nobel. Un risultatu straordinariu chì cunfirma ciò chì a paleontologia avia investigatu dapoi qualchì tempu: l'Homo sapiens è i Neandertaliani coesistevanu in a maiò parte di l'Eurasia per decine di millaie d'anni. Una cunvivenza chì hà purtatu à un « flussu » di geni particulari trà l’ominidi è l’omu, intesu cum’è a cunniscimu oghje, impurtante in a risposta à l’infizzioni è in l’adattazione à certi spazii giugrafici carattarizati da cundizioni « estreme ».

UNA MISSIONE IMPUSSIBILE

Ma cumu era pussibule paragunà l'ADN di l'omu cù quellu di u so antenatu ? À a superficia, puderia sembrà a fantascienza. In realità questu ùn hè micca u casu. Questu ùn significa micca chì hè faciule: à u principiu di a so carriera Svante Pääbo era affascinatu da a pussibilità di utilizà investigazioni genetiche per studià l'ADN di Neanderthal. Tuttavia, hà realizatu e difficultà tecniche estreme: cù u tempu l'ADN hè dannatu è dopu à millaie d'anni ciò chì ferma, partendu da i frammenti di l'osse truvati, hè solu uni pochi di porzioni estremamente contaminate. In tutta a so vita, prima à l'Università di Monaco è dopu à l'Istitutu Max Planck in Leipzig, u scientist svedese hà studiatu novi metudi per isolà è sequencing l'ADN di i nostri antenati. Un impegnu constantu culminatu in u 2010 cù a publicazione di a prima sequenza di u genoma "Neanderthal", u primu passu versu a scuperta di ciò chì spartemu cù i nostri antenati.

NEANDERTHAL MA NON SOLU: DENISOVA

Ma a "cizza nantu à a torta" di a ricerca di u Nobel Svedese hè chjamata Denisova. In u 2008 in Siberia – in particulare in a caverna di Denisova – Pääbo è i culleghi anu scupertu un frammentu d'ossu di dita di circa 40 000 anni chì cuntene DNA eccezziunale cunservatu. Sequenziati, i risultati eranu incredibili: a sequenza era unica da tutti i Neandertali è l'omu cunnisciuti oghje. Pääbo avia scupertu Denisova, un ominide inconnu prima. Paragunendu l'ADN di l'ominidi cù quellu di l'altri umani cuntempuranei di diverse parti di u mondu, u gruppu di ricerca di u scientist premiatu Nobel hà dimustratu chì un flussu di geni hè ancu accadutu trà l'omu è Denisova: anu dimustratu chì u flussu di geni avia avutu. accadutu ancu trà Denisova è Homo sapiens . Un esempiu? L'abitanti attuali di l'Asia sud-est sparte finu à u 6% di u genoma di Denisova. Un fattu chì hà cuntribuitu à ridisegnu a storia di l'evoluzione di l'Homo sapiens è i so "scontri" cù l'altri ominidi.

L'EVOLUZIONE CONTINUA

Puderà paragunà i diversi genomi ùn era micca solu un eserciziu straordinariu per capiscenu e nostre origini è a nostra storia. Queste interazzione è scambii di geni ci anu purtatu à "miglià" e nostre caratteristiche sempre più in una chjave evolutiva. Un esempiu hè a "versione" Denisovan presente in certi persone di EPAS1, un genu chì cunferisce un vantaghju in a sopravvivenza à l'altitudine alta è si trova spessu in a pupulazione di u Tibet. Micca solu questu, un altru grande vantaghju di u "shuffle" di l'ADN trà sapiens è altri ominidi cuncerna i geni HLA, fundamentali in a determinazione di a risposta immune à i patogeni. Per l'Homo sapiens , a sopravvivenza in a so patria, u cuntinente africanu, hè stata determinata da una espressione particulare di i diversi geni HLA. Probabilmente, però, sta variabilità ùn saria micca abbastanza fora di u cuntinente. L'incontru cù l'altri ominidi è l'acquistu di novi caratteristiche puderia esse funnamintali in a "dominazione" successiva di i "Sapiens" in u restu di u pianeta.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/sanita/perche-il-premio-nobel-per-la-medicina-2022-e-andato-a-svante-paabo/ u Tue, 04 Oct 2022 06:48:36 +0000.