Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè u guvernu vole dà soldi statali à l’associu privatu Assoprevidenza ?

Perchè u guvernu vole dà soldi statali à l'associu privatu Assoprevidenza ?

Assoprevidenza, chì riunisce una parte di i fondi di pensioni italiani, si fusionerà cù u terzu "Comitato per a prumuzione è u sviluppu di e pensioni supplementari", perdendu una tesoreria di 29,5 milioni d'euros di fondi publichi. Commentaire de Giuliano Cazzola

Sta volta a "piccola manu" era veramente quì è hè ghjunta "cum'è un latru in a notte" ghjovi cù una mudificazione di u decretu Pa2 durante a sessione cumuna di e cummissioni I è XI di a Camera.

Start Magazine hà digià illustratu i termini di a storia , indicà a so dinamica è mette in quistione i prutagonisti. In particulare, hà clarificatu chì l'operazione era digià stata tentata in una dispusizione precedente (u decretu di bill), ma chì ùn avia micca successu perchè u Quirinale avia ghjudicatu l'affare estraneo.

MA QUALI SOnu I MOTIVI DI L'EMENDA ?

A mudificazione firmata da i diputati di IV è FdI (una cunvergenza cunsiderata da parechji singulari) hà suscitatu parechje perplessità è numarosi critichi (assai pisanti quelli chì venenu da e cunfederazioni sindacali). U prublema hè assai simplice: i mutivi di sta mudificazione ùn sò micca capitu.

Siccomu ùn ci hè micca interessu generale, u suspettu chì ci hè un interessu particulare hè legittimu. Ùn hè micca chjaru s'ellu hè "Assoprevidenza" – un'associu chì riunisce una parte di i fondi pensioni italiani – chì scorri in u terzu "Comitato per a promozione è u sviluppu di i fondi di pensione supplementari", o s'ellu u prucessu si svolge à l'inversu. . A sustanza cambia pocu, perchè u prutagunista di l'unificazione hè un tesoru di 29,5 milioni d'euros di fondi publichi da esse attribuiti precisamente à l'Assoprevidenza, più di una dicada, di quale un anticipu adattatu serà disbursatu in l'annu in corso.

BREVE STORIA DI U COMITATU

U Cumitatu per a prumuzione è u sviluppu di e pensioni supplementari hè un vechju cunniscenza. Hè statu istituitu u 21 di ferraghju di u 2011 grazia à una risoluzione votata da a Cummissione di u travagliu di a Camera chì hà impegnatu l'Esecutivu à "investisce forti in u putenziale di u sistema di fondi di pensione, in particulare per valutà l'uppurtunità di sustene ogni organizazione, prumuzione è informazione. iniziative, ancu à l'iniziativa di l'urganismi è e strutture cuncernati, destinate à mette in u sistema i stessi fondi ". L'ughjettu chì era in core di l'allora presidente di a Cummissione, Silvano Moffa, era quellu di dirige i fondi di pensione à investisce in l'ecunumia reale. Per questu mutivu, u Cumitatu hè statu ricunnisciutu cum'è una funzione di pulitica in l'investimenti.

Ùn hè mai statu capitu s'ellu l'operazione ùn hè mai partita, cum'è succede cù parechje tematiche chì a so implementazione richiede un decretu ministeriale dopu, chì finisce per esse scurdatu à u primu cambiamentu di u titularu di u ministeru cumpetente. Era necessariu di truvà qualchì altru esecutivu chì cascà in tentazione. Hè toccu à u guvernu Conte 2 chì, in u 2019 cù u decretu lege 124 era andatu finu à stabilisce una cuntribuzione per u so funziunamentu di 1,5 milioni per u 2020 è 2 milioni da u 2021 à u 2034 Iv-FdI amendment) per un totale di 29,5 milioni.

Di novu u cavallu ùn beie. U Ministeru di u Travagliu ùn hà mai sborsatu un euru, ancu perchè, ancu in quellu casu, ùn ci era traccia di u decretu ministeriale previstu. À questu puntu, hè bonu di dumandà sè stessu nantu à a pusizione di u ministeru, perchè in a riunione cumuna di e Cummissioni, u guvernu duvia sprime un parè nantu à l'emenda. U risultatu suggerisce chì era pusitivu.

ASSOPREVIDENZA ? UNA TRANSACTION QUESTIONABLE

In u can-canu causatu da l'affare, ci hè un rumore chì u ministru Calderone ùn hè micca d'accordu cù una operazione chì hè discutibile in sè stessu : ùn hè micca faciule di capisce i ragiuni per quessa chì e risorse pubbliche – ancu modeste – deve esse attribuite à un sughjettu. settore privatu cum'è l'Assoprevidenza, à u quale sò assuciati principalmente i cosiddetti fondi preexistenti chì, per l'effettu di u regime à prestazione definita, soffrenu di a stessa malatia chì l'assicurazione suciale obbligatoria, in u sensu chì u numeru di contribuenti hè ridutta mentri i disburses di pensioni aumentanu quantu à pocu à pocu accrue u dirittu?

A logica di u regime di pensione supplementaria capitalizata scontra chjaramente cù l'esistenza stessa di u Cumitatu per a prumuzione è u sviluppu di u regime supplementu di pensione, chì i so scopi ùn anu mai andatu al di là di l'equivocu chì avia purtatu à a so creazione, in disguise, tantu chì à u travagliu ne s'eranu sempre lavatu e mani. Pare dunque ancu più strana ch’ella sia a lege chì decide un’unione civile cù un’associu privatu, cum’è s’ellu si vulia riunisce duie debulezze, in un cuntestu induve u settore di a pensione privata hè osservatu da strettu da parechji organi publichi (da Covip). , à u Mefop). Tali operazioni, opache in u scopu, ponu ancu pruvucà prucessi di mitridatizazione.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/assoprevidenza-cosa-succede/ u Tue, 01 Aug 2023 05:37:27 +0000.