Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè per u bonu di l’Italia, u gasu ùn deve esse scrapped. Rapportu Intesa Sanpaolo

Perchè per u bonu di l'Italia, u gasu ùn deve esse scrapped. Rapportu Intesa Sanpaolo

U rapportu di u centru di studiu Srm (Intesa Sanpaolo) dedicatu à l'idrogenu invita l'UE à attente à u Mediterraniu : u putenziale hè altu, ma ci sò ancu risichi. È nantu à u gasu si dice chì …

A transizione energetica hè "fundamentale" in a strategia di l'Unione Europea. È a zona mediterranea hè "cruciale per l'avvene geopuliticu è ecunomicu di l'Auropa, di l'Italia è di l'Intesa Sanpaolo, arradicata in a regione". Questu hè statu dichjaratu da Francesca Passamonti, capu di l'affari regulatori è publichi europei di Intesa Sanpaolo durante l'avvenimentu di presentazione di u MED & Italian Energy Report 2021 , dedicatu à e prospettive di l'idrogenu in u Mediterraniu.

ENERGIA E SICUREZZA

Massimo Deandreis, direttore generale di u centru di studiu SRM di u gruppu Intesa Sanpaolo, hà sottolineatu chì a pulitica energetica di l'Unione Europea – chì hà u scopu di aumentà a parte di e rinnovabili in u mix, basatu annantu à l'eliminazione netta di emissioni di gas di serra da 2050 – "deve piglià in contu" ancu a sicurità è "l'indipendenza" da i sughjetti straneri. Chì hè, Bruxelles ùn deve rimpiazzà a dipindenza realità (è pisanti) in u gasu cù una dipindenza avvene nantu materia di ticnoluggìa dâ bassu-di carbone , com'è raru earths.

I Stati Uniti, spiegò Deandreis, "hè l'unicu grande putere autosufficiente" nantu à l'energia "perchè u livellu di l'impurtazioni hè risu: ci sò impurtazioni, ma sò più funziunali à a logica di l'azzioni" o cummirciali. "A Cina hà un livellu relativamente bassu di impurtazioni" (22 per centu), mentre chì l'Europa hà una "dipindenza alta" di 58 per centu. È hè sopratuttu altu in Italia, chì dipende da l'energia da l'esteru per 77 per centu : hè a più alta figura in l'Unione. Spagna hè à 75 per centu, Germania à 68 per centu è Francia – malgradu e centrali nucleari domestiche – à 48 per centu.

U TRIANGULU IDROGENU-GAS RINNOVABILI

Deandreis hà dettu chì "u passatu è u presente" sò duminati da u "triangulu fossili", vale à dì, carbone, oliu è gasu naturale; un "tritticu" chì hà sustinutu u sistema energeticu è u sviluppu mundiale. U futuru, invece, serà ghjucatu nantu à u triangulu rinnuvevule-idrogenu-gas naturale. U gasu hè statu definitu da l'analista cum'è un "puntu di cuntattu trà u passatu, u presente è u futuru" : hè veramente un carburante fossile, ma ancu quellu chì genera u minimu livellu di emissioni ; è pò ghjucà un rolu impurtante cum'è "buffer" per "accumpagnari a transizione" è cumpensà l'intermittenza di generazione di e piante di u ventu o di u solar.

U gasu naturale pò esse usatu per pruduce l'idrogenu, un carburante pulitu : si parla di l'idrogenu turchinu s'è u prucessu di generazione implica l'usu di e tecnulugie per catturà è magazzinu l'emissioni di gas di serra. L'idrogenu verde, invece, hè quellu ottenutu da l'electricità rinnuvevule.

U POWER-TO-GAS

U gasu pò sustene a transizione energetica è a stabilità di e reti elettriche per mezu di tecnulugia cum'è power-to-gas : l'electricità ottenuta da un pannellu solare, per esempiu, pò esse trasfurmata in gas di sintesi (hà caratteristiche simili à u gasu naturale), per esse introduttu in pipeline di gasu è trasportatu in i lochi di cunsumu o di almacenamento. A tecnulugia pò permette di assorbe ogni energia eccessiva prodotta da e piante rinnuvevuli intermittenti.

MIX ENERGIA VECCHIA E FUTURA

In u 2000, u mischju di generazione d'electricità di l'Unione Europea era cumpostu di 32 per centu di carbone, 6 per centu di oliu, 16 per centu di gas, 31 per centu di nucleare è 15 per centu da fonti rinnuvevuli.

In u 2019, a so cumpusizioni era radicalmente diversa: u carbone hè cascatu à 15 per centu, l'oliu à 2 è nucleari à 15; da l'altra banda, u gasu hà righjuntu u 22 per centu è i rinnuvevuli à u 36. In u 2000, u carbone è l'energia nucleari sò tornati à calà (13 è 23 per centu, rispettivamente), mentre chì u gasu è e rinnovabili anu guadagnatu in impurtanza: u primu hè 22 per centu, u l'ultimi 41 per centu.

U saltu in avanti di e rinnovabili hè « significativu », sicondu Deandreis, ma sempre « insufficiente » paragunatu à l’ugettivi chì l’Auropa s’hè marcatu : in u 2030, sti fonti duveranu rapprisintà 61 per centu di u mischju di l’electricità ; 84 per centu in u 2040 è 88 per centu per u 2050, a data prevista per ottene a neutralità di carbone.

U TRIANGULU GEOGRAFU IN U MEDITERRANEU

U triangulu di e fonti d'energia hè flancu da un triangulu giugraficu in a regione mediterranea : nordu, sudu è est.

L'analisti di Intesa Sanpaolo indicanu chì a maiò parte di i campi di gas naturale scuperti di pocu tempu sò cuncentrati in a parte orientale di u Mari Mediterraniu: u campu di Thor in Egittu, per esempiu, o e riserve disputate trà Cipru è Turchia.

A striscia miridiunali di u Mediterraniu, vale à dì l'Africa di u Nordu, hà un grande potenziale per l'energie rinnuvevuli per via di l'alti rendimenti garantiti da a vitezza di u ventu è l'insulazione : in Maroccu, per esempiu, ci sò e cundizioni di basi ghjusti per u sviluppu di l'energia eolica.

Infine, l'Auropa, vale à dì a parti sittintriunali di u Mediterraniu, hè prumessa in quantu à l'idrogenu, datu i fondi destinati à u sviluppu di una filiera industriale assuciata à sta surgente.

Tuttavia, trà e trè parti di u Mediterraniu ci sò sferenze prufonde sia da u puntu di vista ecunomicu (u nordu hè assai sviluppatu, u livante in media sviluppatu è u sudu pocu) sia di l'energia (u nordu cunsuma assai energia è hè assai assai). dipende da ellu; u sudu hà dispunibilità di fonti fossili è potenziale per rinnovabili).

U ROLO DI PORTI

I porti, spiegò Deandreis, ponu diventà veri "centri energetichi per accumpagnà a transizione" versu e fonti pulite. In fatti, sò digià i punti d'arrivu di e pipeline chì trasportanu i carburanti fossili è sò quasi sempre vicinu à quelli industrii intensivi d'energia (raffinerie o siderurgia, per esempiu) "induve hè più ragiunate d'imagine l'applicazioni di l'idrogenu".

I porti ponu esse tandu pruduttori di energia pulita – succede in quelli di l'Auropa di u Nordu, grazia à i turbine eoliche installate in mare -, chì ponu furnisce à l'industria marittima.

OCCHI À STABILITÀ

Finu a data, a dinamica energetica in a regione mediterranea seguita una linea sudu-nord: da l'Africa di u Nordu, vale à dì, l'energia fossili hè trasportata in Europa, induve hè cunsumata. Ci sò paesi in l'Africa di u Nordu, cum'è a Libia è l'Algeria, chì anu custruitu a so stabilità ecunomica è pulitica nantu à u petroliu è u gasu. Ma s'è a transizione energetica riduce u cunsumu di sti risorse – avvirtenu Ettore Bompard, direttore di l'ESL @ Energy Center di u Politecnicu di Turinu -, ci hè u risicu di creà inestabilità suciale in quelli spazii.

L'IDROGENU À NUCLARE ?

In u so discorsu, Bompard hà ricurdatu a pussibilità di pruduce l'idrogenu da l'energia nucleare (in questu casu si parla di l'idrogenu viola, cù zero emissioni), ma hà sottolineatu u fattu chì sia l'ultima generazione di tecnulugii di fissione nucleare è quelli di fusioni ùn sò ancu dispunibuli annantu u mercatu, è ùn hè micca chjaru quandu seranu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/idrogeno-mediterraneo-rapporto-intesa-sanpaolo/ u Wed, 01 Dec 2021 12:16:10 +0000.