Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè Mps hè avà una banca di zombi

Perchè Mps hè avà una banca di zombi

Tutti i prublemi di Mps. L'analisi di Fabio Pavesi, ghjurnalistu espertu in finanza è banca digià in Sole 24 Ore

Ci hè ancu qualchissia, micca solu in Siena, chì crede in i piani industriali di Mps? A quistione hè più cà legittima, dopu chì Consob abbia forzatu a banca à divulgà à u mercatu u novu pianu industriale appruvatu u 17 di dicembre scorsu è chì era tenutu à l'internu in un cassettu.

Guardendu in daretu, si puderia dì chì quellu pianu risicheghja di diventà solu ghjetti di carta in pocu tempu. Cum'è era u casu per tutti i so predecessori.

Nisun pianu industriale (almenu 4 sò stati appruvati) in l'ultima decada ùn hè mai statu rispettatu. A realità hà distruttu ogni ambizione scritta annantu à a carta.

Basta à dì chì in u pianu 2017-2021, in vigore finu à u prossimu è aggiornatu oghje, sti obiettivi sò stati stabiliti per u 2021: un prufittu nettu di 1,2 miliardi, un Roe di 10% è un Cet1 di 14%.

Micca solu. Per 2019, dunque, i rivenuti pre Covid eranu previsti per ghjunghje à 3,8 miliardi, un redditu di costi di 62% è un Roe di 5,7%. Bè sapete cumu hè Mps oghje? Diametricamente opposti à l'ubbiettivi prefigurati.

In settembre 2020, l'ultimu bilanciu dispunibule, i rivenuti sò stati à 2,2 miliardi d'euros, in calata di più di 9% annantu à i nove mesi di u 2019. L'elementu principale di l'attività principale hè cascatu assai bruscamente.

U margine d'interessu hè calatu di 16% in solu un annu. Nisuna banca, ancu in l'epica Covid, hà registratu una calata cusì accentuata di i rivenuti. È infine, ma micca menu impurtante, in l'ultima linea di u bilanciu, ci hè ancu un'altra perdita di bilionarii: una perdita di 1,5 miliardi chì si aghjusta à e perdite di oltre 20 miliardi chì a banca di Siena hà raccoltu da u 2009 in avanti. Ovviamente, supponendu chì u prufittu di questu annu sia di 1,2 miliardi hè pura fantasia. À tal puntu chì oghje simu in un altru pianu cummerciale bancariu.

Serà dinò un antru libru di sognu? Videmu l'ubbiettivi chì u pianu si mette in una prospettiva autonoma. Per a top management di MPS, i rivenuti torneranu à pocu più di 3 miliardi solu in u 2023. In fattu, a banca ùn macinarà micca novi rivenuti paragunatu à quellu esistente. In u 2020 chjuderà secondu u pianu cun 2,93 miliardi, mentre era di 3,3 miliardi in u 2019. Un livellu chì a banca spera di ritruvà ancu in u 2025. Una traversata in u desertu, postu chì ci vulerà altri 5 anni solu per parità i rivenuti chì sò stati produtti in 2019.

Hè colpente di pensà chì a banca hà generatu rivenuti di più di 4 miliardi in 2016. In solu 4 anni, l'istitutu hà persu quasi u 30% di i so rivenuti in carrughju. È chì ancu in u 2025 ùn si avvicinerà mai à quellu livellu di rivenuti. U marghjenu d'interessu solu andrà à un ritmu di scansione datu chì in 2025, secondu i dirigenti di MPS, duveria esse 1,35 miliardi, 150 milioni sottu u livellu di 2019.

Ancu s'ellu mantene a diffusione trà i tassi di prestitu è ​​di prestitu, a calata hè duvuta à i prestiti netti à i clienti chì da 86 miliardi in u 2021 scenderanu à 81 miliardi in u 2025. Rivenuti chì ùn tenenu micca i prestiti chì diminuiscenu. Certamente micca u mudellu cummerciale di una banca chì stà sola.

U primu prufittu significativu deve esse vistu solu in u 2023 cù guasi 300 milioni di prufitti netti. Tuttu duvutu certamente micca à l'aumentu di i rivenuti, ma à i soliti tagli di costi (per circa 200 milioni in 3 anni) è l'eliminazione di circa 300 milioni di regolamenti per i cattivi prestiti.

Certamente a banca cù a vendita à Amco (banca publica chì vende à una sucietà publica) di a quantità di prestiti difettosi chì si trascinanu dapoi anni, hà pulitu u bilanciu. Ma di sicuru micca decisivamente. Basta à dì chì ancu cù l'aiuti publichi, i prestiti brutti improduttivi è inferiori à a fine di u 2020 eranu 4,2% di i prestiti totali. È chì a direzzione superiore di a banca pensa chì dopu à Covid seranu destinati à cresce dinò.

U raportu Npl bruttu deve cresce da 4,2% in u 2020 à 6% quist'annu è à 7,3% in u 2023. In fattu, guasi si radduppia è richiede guasi mezu miliardi di svalutazioni à l'annu in u periodu di trè anni 2023 -2025.

Dunque, pensà chì u trasferimentu di crediti pessimi à Amco hà messu a banca in tutale sicurezza hè illusariu. Cum'è cù tutte e banche, ci serà un novu ciculu di crescita di crediti sdebuli dovuti à Covid in i prossimi anni.

In u casu di Mps, tuttavia, l'aumentu di sbilanci di u bilanciu ùn serà micca accumpagnatu da una crescita di i rivenuti cum'è per cumpensà e nuove disposizioni. Hè per quessa chì a banca di Siena trà e grandi cumpagnie bancarie taliane continuerà à rimanere a Cenerentola trascurata. E questu hè sempre u casu chì, per a prima volta in u decenniu, u novu pianu industriale ottiene i so obiettivi.

Altrimenti, a banca zombie toscana averà bisognu di un'altra iniezione di capitale, cum'è quella per oltre 2 miliardi chì aspetta l'azionisti dighjà questu annu.

E ancu se u pianu si face realità, solu in u 2023 MPS serà capace di pruduce un Roe assai modestu di 3,7%. Un ritornu di u capitale chì hè troppu bassu per sopravvivere nantu à u mercatu. Lasciemu solu se e cose ùn vanu micca bè (cum'è hè accadutu puntualmente in l'ultimi 10 anni).

Articulu publicatu annantu à affaritaliani.it


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/perche-mps-e-ormai-una-banca-zombie/ u Sun, 31 Jan 2021 15:24:29 +0000.