Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè Macron sbatte contr’à i sussidi di i Stati Uniti è l’inazione di l’UE

Perchè Macron sbatte contr'à i sussidi di i Stati Uniti è l'inazione di l'UE

Macron vulia chì l'UE reagisse à i sussidi americani cù a so propria lege per sustene l'industrii europei. A Germania hè scettica, ma l'imprese sò sempre più attratte da i Stati Uniti. Tutti i dettagli

Ieri, u presidente francese Emmanuel Macron hà tenutu una cena à u Palazzu di l'Elysee, a so residenza ufficiale, cù parechji CEO di cumpagnie europee. U scopu di a riunione era di cunvince micca di trasfurmà a so pruduzzione in i Stati Uniti, induve puderanu però prufittà di i prezzi di l'energia più bassu è di i sussidi cuntenuti in l'attu di riduzione di l'inflazione.

U SCONTRO UE-US SUI SUBSIDENTI

L'Inflation Reduction Act hè a grande lege anti-inflazione firmata da u presidente americanu Joe Biden l'aostu passatu. Parmette, frà altre cose, una seria d'incentivi per a fabricazione naziunale è in particulare per u settore di l'automobile, chì hè in una transizione à l'electricità.

Sicondu l'Unione Europea, l'aiutu offertu da l'amministrazione Biden riduce a cumpetitività di l'Europa è puderia incuragisce a trasferimentu di l'imprese europee in i Stati Uniti, causendu una crisa di deindustrializazione in u Vechju Cuntinente.

Un ufficiale francese hà dettu à Reuters chì "avemu difficultà cù l'imprese chì cumincianu à cunsiderà a pussibilità di trasferisce a produzzione o di fà investimenti futuri fora di l'Europa".

CHI ERA À A CENA À L’ELISEE

À l'Elysée, Macron hà scontru cù dirigenti di cumpagnie strategiche cum'è i produttori di automobili Volvo è BMW, e cumpagnie chimiche Air Liquide è Solvay, a cumpagnia farmaceutica AstraZeneca è i gruppi di telecomunicazioni Orange è Ericsson.

U PROPOSTU "ACT EUROPEU BUY"

U presidente francese hà dumandatu à l'autorità di l'UE per intruduce una "Legge di compra europea" in risposta à a lege di Biden, per subsidià a produzzione europea. In l'ultimi ghjorni, Parigi hà svelatu una seria di misure destinate à cuntene l'impattu di i prezzi elevati di l'energia per l'imprese francesi.

TRAPPIER (DASSAULT) ACCORDA CU MACRON

In favore di a linea di Macron hè Éric Trappier, CEO di a cumpagnia aeronautica francese Dassault Aviation, chì hà scrittu un editoriale in u ghjurnale Les Echoes per invità l'Europa à prutege e so industrie di manera più decisiva, altrimenti duverà trattà cù u so trasferimentu.

NORTHVOLT GUARDA À L'AMÉRICA DI NORD

Northvolt, una sucietà svedese chì produce batterie, hè cunsideratu unu di i più impurtanti assi industriali per l'Europa, chì vole creà una catena di furnimentu internu per questi cumpunenti strategichi per riduce a dependenza di i paesi stranieri.

Da una piccula startup cuncintrata in u Vechju Cuntinente (trà i so sustenitori ci sò Volkswagen è BMW), però, avà Northvolt pare avè l'intenzione di fucalizza nantu à i Stati Uniti per a so crescita : grazia à l'Inflation Reduction Act puderia in fatti riceve 600. -800 milioni di dollari in sussidi per l'apertura di una fabbrica di batterie in i Stati Uniti; in Germania, per fà un paragone, l'aiutu ferma à 155 milioni d'euros.

CHE RISCHI EUROPA

"Pensu chì un risvegliu europeu hè necessariu nantu à questu puntu", Macron hà dettu a settimana passata.

Infatti, l'Unione Europea risicate di perde a rivoluzione industriale di a mobilità elettrica, chì puderia esse duminata da i Stati Uniti. L'Europa hè attualmente rispunsevule per più di un quartu di a produzzione globale di veiculi elettrici è cuntene u 20 per centu di a catena di furnimentu assuciata. I Stati Uniti valenu solu 10 per centu di a produzzione di veiculi elettrici è 7 per centu di a produzzione di batterie. Ma a sucietà di cunsulenza Benchmark Mineral Intelligence hà stimatu recentemente chì da u 2030 l'Europa puderia truvà daretu à l'America di u Nordu è l'Asia in capacità di produzzione di batterie di lithium-ion, a più diffusa.

L'EUROPE hè per via di u so male ?

Un anònimu ufficiale europeu hà dettu à u Financial Times chì l'autorità di l'Unione preferiscenu micca introduci sussidii à u mudellu di i Stati Uniti, vale à dì riservati à a pruduzzione domestica. "Avemu cuncepitu e nostre regule per esse aperte è micca dà preferenze à l'imprese europee: avà simu vittimi di u nostru purismu", hà ammissu à u ghjurnale.

A Germania, in particulare, ùn vole micca "entra in una cumpetizione di sussidi" cù i Stati Uniti, dicendu piuttostu chì vole "creà cundizioni veramente eccellenti per l'investimentu in Europa" : sò e parolle di u Ministru di Finanze Christian Lindner.

A pusizione di a Francia hè completamente opposta. "L'Europa", disse Macron, "ùn pò esse l'unicu locu in u mondu chì ùn hà micca un Buy European Act è l'unicu locu in u mondu induve avete sempre un sistema di aiuti statali chì stabilisce e regule cum'è s'ellu ùn ci era micca esternu. cuncorsu ".

IBERDROLA ACCETTA ANCHE À L'AMERICA PER L'IDROGENU ?

A cumpagnia di energia spagnola Iberdrola, unu di i più grandi in u mondu, hà purtatu a so parte di investimenti in i Stati Uniti à circa a mità di u tutale, cumparatu cù u 23 per centu di l'Europa. U Chief Executive Officer Ignacio Galán hà dettu chì i Stati Uniti sò un locu assai più convenientu per investisce. Per esempiu, l'Attu di Riduzzione di l'Inflazione offre un sustegnu di circa 100 miliardi di dollari per a pruduzzione di l'idrogenu da fonti rinnuvevuli ("idrogenu verde", in gergo), contru à i 5 miliardi d'euros furniti da Bruxelles.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/macron-aziende-europee-delocalizzazione-stati-uniti/ u Tue, 22 Nov 2022 11:21:57 +0000.