Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè l’Italia deve seguità a Francia creendu una DARPA per a difesa

Perchè l'Italia deve seguità a Francia creendu una DARPA per a difesa

Quattru anni fà Parigi hà criatu l'Agenzia di l'Innovazione di a Difesa, una DARPA francese. U ghjocu à mezu à parechje perplessità, hà guadagnatu a fiducia di militari è industriali. Tantu chì u so numeru unu hè ghjuntu in cima di a Dga. Articulu di Petru Romanu da Aeronautica & Difesa

Un prughjettu di cuuperazione franco-giapponese per affruntà i minaccii à a navigazione presentati da e mine sottumarine. Un secondu prughjettu hà u scopu di sviluppà articulazioni per fà e strutture fabricate in 3D più solide. Un terzu destinatu à trasfurmà i droni sottumarini in oggetti cunnessi per missioni sottumarine à pocu costu. Un quartu riguardanti un drone sottumarinu per spiegà u fondu di u mari è prima di tuttu pruvà à identificà i periculi per i cavi di cunnessione. Infine, un quintu ligatu à u sviluppu di un sistema laser à intercept, è s'ellu qualcosa sparà, drones marittima (è micca solu) cunziddiratu periculosa. À l'Euronaval, u più grande salone mundiale dedicatu à l'industria di a difesa navale (tenutu in Parigi da u 18 à u 21 d'ottobre), ste cinque innovazioni (inseme à iniziative à un stadiu più avanzatu) sò stati i punti di forza di u padiglione misu in piazza da l'Agence de l 'innovation de défense (Aid), unu di i spazii più frequenti di a fiera urganizata in u parcu di Le Bourget. U successu à l'Euronaval hè solu u sigillo di una storia chì principia qualchì annu fà, un esempiu per altri paesi europei è per l' Italia .

U corpu transalpinu hè natu u 1 di settembre di u 2018 cum'è una sucetà di a Direction générale de l'armement (Dga) per "svegliate a bella addormentata" cum'è era scrittu à l'epica. Vale à dì per « superà e debulezze è cumpiendu e lacune » propiu di a DGA.

Sicondu a definizione ufficiale contenuta in a lege istitutiva, l’Aiuti hè chjamatu à mette in opera a pulitica ministeriale di l’innuvazione è di a ricerca è di dirige e strategie elaborate da issi settori per i stadi generali. Coordineghja è dirige l'implementazione di l'opere d'innuvazione è di ricerca scientificu-tecnica realizati da u staffu generale in u circondu di e so cumpetenze. Identifica, sviluppa è mette in opera partenarii è cullaburazioni cù attori publichi è privati, ancu à livellu internaziunale.

L'allora Ministru des Armées, Florence Parly, vulia fermamente a creazione di l'Agenzia, è hà sappiutu cunvince u presidente di a Republica, Emmanuel Macron. A Sra Parly hà dettu chì l'agenzia, "creata per facilità i prucessi direttamente cù l'utilizatori, diventerà u faru di l'innuvazione in un ministeru chì mira à l'esterno". Spiegà cumu "l'innuvazione in u settore di a difesa hè stata esclusiva o quasi esclusiva à e grandi industrii di u settore dapoi decennii. Avà simu cunvinti chì sti cumpagnie devenu interagisce cù altre entità in a galaxia cum'è e piccule è medie imprese, laboratori di ricerca, start-up innovatori ".

Passà da dì à fà ùn era micca faciule. Di sicuru, i risorsi dispunibuli per l'Aid ùn sò micca paragunabili à quelli chì gode di a contraparte di i Stati Uniti Darpa, chì avà sò quattru miliardi di dollari annu. Mancu à l'agenzia francese, però, ùn hà da fà un matrimoniu cù fichi secchi : hà principiatu cù un bilanciu di 750 milioni d'euros (puru cù un centu di tecnichi, militari è amministrativi da esse pagatu) chì hè righjuntu à un miliardo quist'annu è presumibilmente destinatu à cresce da u 2024. Dopu tuttu, spieganu in Parigi, ogni paragone cù Washington hè impensable : « A nostra cumpetitività tecnologica si basa in un approcciu selettivu in termini quantitativi. Ùn avemu, nè puderemu purtari avanti, dece, quindeci suluzioni in parallelu per caccià una o duie da u cappellu. Pruvemu d'identificà i nostri bisogni upstream è mira à tecnulugii adattati per risolve u più prestu pussibule ".

I primi tempi di Aid ùn anu micca furtunatu. In particulare, l'Agenzia hè finita in u cruciveru di a Corte di Contatti francese chì hà dumandatu esplicitamente ciò chì l'Aiuti era per a prisenza di a Dga. Ma l'atout d'Aid da u principiu era u so numeru unu, Emmanuel Chiva, chì esaltà e so prospettive in ogni foru (puliticu, industriale, militare) è in ogni locu hà sappiutu di forzà alleanze solide. Tantu ch'ellu hà sappiutu brusgià e tappe di a so carriera.

Oghje 53 anni, 49 anni à l'ora di piglià l'uffiziu, Chiva hà un curriculum chì hè a mità di scientist à mezu à grand commis de l'ètat cù un pizzicu d'imprenditore. Diplomatu in biomatematica (a branca di a biologia chì usa i metudi matematichi per studià i sistemi biologichi) cù una specializazione in Intelligenza Artificiale, espertu in sistemi cumplessi è biomimetica (a disciplina chì studia è imita i prucessi biologichi è biomeccanici di a natura è di l'esseri viventi cum'è a fonte). d'ispirazione per a migliione di l'attività è e tecnulugia umane), Chiva hà ancu assistitu à l'ENA, l'Ecole Normale Supérieure, forgia di a classe dirigente transalpina prima chì Macron a soppressa in aprile 2021.

Numinatu à a cima di l'Agenzia di l'Innuvazione Transalpina da a so fundazione, Chiva hà pruvatu à catturà u più prestu pussibule l'innuvazione induve emerge, grazia à a so sperienza cum'è creatore di start-up innovatrici, è sopratuttu à sfruttà l'innuvazioni civili per scopi militari. , inversendu l'approcciu oppostu di a scola US. Senza stà in l'uffiziu per aspittà e pruposte, hà cuminciatu à sbulicà u mondu di l'innuvazione di a produzzione, scupreri "nuggets" cum'è a start-up Watiz, chì hà sviluppatu un software di ricunniscenza d'imaghjini per u cummerciu in Internet è hè stata inclusa in u prughjettu MMT (Man machine). tealing), destinatu à mette l'Intelligenza Artificiale à bordu di aerei di caccia.

In una intervista apparsa in u numeru di dicembre 2020 di u mensile L'Usine Nouvelle , Chiva hà spiegatu chì, à u cuntrariu di u passatu, l'innuvazione in u settore di a difesa hè strettamente ligata à quella realizata in i settori civili più avanzati: tecnulugia quantistica, intelligenza artificiale. , energia, materiali di ultima generazione. U primu compitu di l'Agenzia – hà sottolineatu à l'occasione – hè di pudè truvà tecnulugia in l'universu di a ricerca è di l'innuvazione chì ponu esse adattati per l'usu militare per fà studii è disinni da questu latu in parallelu cù studii orientati esclusivamente. nantu à i militari. In fatti, u duale ùn hè micca sempre facilmente applicabile. È in questu sensu, avia spiegatu chì una cosa hè di disignà una vittura elettrica per i carrughji di a cità è un'altra un veiculu blindatu cù propulsione elettrica capace di risponde à e diverse esigenze di un terrenu cum'è quellu di u Sahel chì, ancu da u Sahel. da un puntu di vista motoristicu, hà bisogni assai diffirenti. Basendu nantu à a so sperienza, Chiva hà dettu ch'ellu era ottimista annantu à una nova stagione di relazioni trà cumpagnie (in particulare quelli chì ùn sò micca solu militari) è u ministeru, spessu tempestosa in Francia. Un approcciu menu burocraticu, sicondu Chiva, avissi permessu à l'Aid di facilità e relazioni trà l'imprese è u ministeru. In questu riguardu, avia citatu casi specifichi di cumpagnie chì, grazia à e rilazioni cù a so agenzia, avianu passatu, o passavanu, à cullaburazione cù u ministeriu realendu prughjetti cumuni : u fabricatore di droni Parrot, u pruduttore di additivi di carburante Poly- Forma, Franky Zapata (fabricante di u mutore di propulsione d'acqua Flyboard).

Meno di dui anni dopu à sta entrevista, sti cumpagnie (è altri) anu cuminciatu à travaglià in perfetta armunia cù a DGA. L'approcciu imprenditoriale successu di Chiva (chì in u passatu dirigeva 13 cumpagnie attive in u settore di l'innuvazione è a difesa) evidentemente hà ancu cunvintu Macron. Tantu chì, à a fine di lugliu, Chiva hè statu numinatu delegatu generale per l'armamenti, in breve à a cima di a DGA, cù u lume verde da i capi militari è industriali. È ci vole à ricurdà chì l'industrii di difesa importa in Francia, ancu puliticamenti. Assai. Prendendu in prestito a lingua di a finanza, si pudia dì chì Aid hà fattu l’OPA (insomma, hà vintu) nant’à a DGA, un giant cù 10 000 impiegati è un bilanciu di quasi 25 miliardi. U postu di Chiva à a cima di l'Aid hè statu pigliatu ad interim da a so manu diritta, Patrick Aufort, ingegnere generale di l'armamenti chì hè prubabile di esse u prossimu numeru efficace è guarantiscenu a piena armunia cù u so predecessore. Intantu Chiva si mette subitu à travaglià nant'à i dossiers più caldi di a difesa francese, cuminciendu cù l'accelerazione di a pruduzzione di l'armamenti, espressamente dumandata da a pulitica è l'armata per risponde à i bisogni (è à i lacune in l'equipaggiu) creati da a guerra. in Ucraina è da pruvisti à Kiev.

Petru Rumanu


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/perche-litalia-dovrebbe-seguire-la-francia-creando-una-darpa-per-la-difesa/ u Sat, 03 Dec 2022 06:33:08 +0000.