Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè l’avvene talianu hè ancu à u sole

Perchè l'avvene talianu hè ancu à u sole

Eccu e trè innuvazioni tecnulugiche fatte in Italia per sfruttà l'energia liberata da a nostra stella. Analisi approfondita di Luca Longo

A definizione di energia solare pò parè evidente ma ùn hè micca. L'energia solare pò esse definita cum'è l'energia chì u Sole trasmette à a Terra in forma d'onde elettromagnetiche.

L'energia chì ci arriva da u Sole produce tutte e forme di energia rinnovabile cunnisciute da noi: hè u Sole chì face scaldà l'atmosfera, venti, onde, maree, a crescita di e piante (cumprese quelle chì, milioni d'anni fà, anu pruduttu combustibili fossili) è ancu energia geotermica, residu di a furmazione di u nostru pianeta da l'aggregazione di polvera chì orbitava u Sole à u principiu di a so storia.

L'usu di sta risorsa immensa hè un prublema d'attualità chì trascende decenni è ancu seculi. "Aghju scumessu i mo soldi per u sole è l'energia solare. Chì grande fonte d'energia! Spergu chì ùn duveremu micca aspettà l'esaurimentu di u petroliu è di u carbone prima di fighjà nantu à questu ". Queste parolle di Thomas Edison datanu di u 1931 ma sò sempre d'attualità. In fatti, longu u caminu versu a decarbonizazione, u Sole cuntinueghja à ghjucà un rolu fundamentale oghje.

U recente studiu Net-Zero America: Percorsi Potenziali, Infrastrutture è Impatti di l'Università di Princeton prefigura u futuru energeticu di i Stati Uniti: in 4 di i 5 scenarii descritti, a capacità di generà energia solare è eolica hè prevista di quadruplicà da u 2030 per per copre a metà di i bisogni elettrichi di a nazione. Numeri chì indicanu u percorsu da piglià à livellu mundiale è ancu in Europa, benintesa.

In u Vechju Cuntinente, u fotovoltaicu – a sfruttamentu di a luce solare per pruduce direttamente l'elettricità – hè in forte espansione: una crescita cusì forte ùn era micca stata registrata dapoi parechji anni, almenu da quandu, in u 2010-2011, u primu boom di e nuove installazioni guidate da a Germania è L'Italia, soprattuttu grazie à incentivi fiscali è ecunomichi.

A situazione europea pare assai prometitiva: a Spagna, malgradu esse un vechju mercatu chì hà sperimentatu una forte stagnazione in u settore dapoi anni, hè tornata à u primu postu in Europa cù 4,7 GW installati in u 2019. Dopu ci sò Germania, Olanda è Francia, cù rispettivamente 4 , 2,5 è 1,1 GW di nova capacità installata in l'annu currentu. Sorprendentemente, a Polonia si trova à u quintu postu, cù 784 MW, quattru volte di più chè in i so dodici mesi precedenti.

L'Italia, invece, secondu e stime di SPE, cù 598 MW hè piazzata à l'ottava piazza, daretu à l'Ungheria è a Belgica, in più paragunatu à u 2018 (circa +100 MW). Tuttavia, per stà in ligna cù l'obiettivu stabilitu da u Pianu Naziunale di l'Energia è u Clima (PNIEC) di 26,8 GW di fotovoltaicu in u 2025, a crescita di l'Italia duveria avanzà assai più veloce per ghjunghje à 1 GW di nova produzzione annuale media. U limitu di stu tippu di surghjente energetica, tuttavia, hè a so intermittenza è variabilità perchè, per definizione, u Sole splende solu di ghjornu è cù una durata è intensità chì dipendenu da a latitudine, a stagione è e cundizioni meteorologiche.

In u Centru di Ricerca Eni per l'Energia Rinnovabile è l'ambiente, trè tecnulugie sò state testate è sviluppate per sfruttà l'energia solare cù vantaghji significativi nantu à i pannelli fotovoltaici tradiziunali: Cellule Fotovoltaiche Organiche ( OPV ), Concentratori Solari Luminescenti ( LSC ) è Specchi Solari una Concentrazione ( CSP ). Queste tecnulugie sò state cuncipite in vista di una applicazione industriale destinata à migliurà l'efficienza energetica è a sustenibilità.

OPV

E cellule fotovoltaiche organiche, chjamate Fotovoltaiche Organiche (OPV), sò cellule solari sottili è flessibili cumposte da inchiostri speciali stampati nantu à un supportu simplice. Trà i vantaghji di queste cellule senza siliciu ci hè a versatilità estrema: ùn ci serà micca bisognu di installalli nantu à e ferme montate nantu à i tetti ma puderianu esse stampati direttamente nantu à e teghje, mattoni, teghje è diventanu direttamente parte di l'elementi custituenti di un edifiziu .

A diversità di i pannelli di silicuu, l'OPV travaglianu ancu in cundizioni di luce diffusa: à l'alba, à u tramontu, quandu hè turbulente o nebbiosu. Per questu ùn anu micca bisognu di esse posizionati esattamente à u Sud è à un angulu precisu ma ponu esse installati nantu à tutte e superfici di e case, cumprese i muri verticali.

LSC

Un'altra innovazione tecnologica sviluppata in u Centru di Ricerca di Eni per l'Energie Rinnovabili è l'ambiente hè custituita da concentratori solari luminescenti (LSC). Si tratta di finestre speciali trasparenti è culurite capaci di pruduce energia è di regulà a luminosità è a temperatura di l'ambiente induve sò muntate. In questu modu micca solu l'elettricità hè generata ma pudete risparmià nantu à i costi di riscaldamentu o aria condizionata.

Nantu à un edifiziu, in più di i pannelli solari di siliciu posti nantu à u tettu à u sudu, una cumbinazione di ste duie tecnulugie puderia ancu esse installata (OPV nantu à i muri è nantu à tutte e superfici opache è LSC in Windows, lucernari è tutte e superfici trasparenti) . In i dui casi, serà pussibule aduprà tutti i muri esposti à tutti i punti cardinali per piazzà e cellule OPV, mentre tutte e finestre da tutti i lati puderanu esse dotate di tecnulugia LSC.

CSP

Trà e tecnulugie chì sfruttanu l'energia di u Sole ci hè ancu l' energia solare cuncentrata (CSP). U principiu di funziunamentu hè simplice: un specchiu parabolicu cuncentra i raggi di u sole in un puntu unicu chjamatu focu, generendu una temperatura di circa 550 ° C. À listessu puntu passa un tubu – chjamatu tubu di u receptore – in u quale scorre un fluidu capace di immagazzinà u calore chì, grazia à un scambiatore, hè adupratu dopu per generà vapore industriale o per fà girà una turbina è pruduce elettricità. L'usu di un fluidu di trasferimentu di calore cù una cumpusizione ottimizzata significa chì u sistema pò esse mantenutu in funzione ancu di notte, riutilizendu u calore assorbitu durante u ghjornu.

Per fà l'energia solare cuncintrata più interessante da un puntu di vista industriale, l'avemu resu più efficiente, ecunomicu è versatile intervenendu nantu à u specchiu, nantu à u revestimentu di u tubu di circuitu, nantu à u fluidu di trasferimentu di calore è nantu à u cuncepimentu generale.

U vantaghju di a tecnulugia CSP hè a so efficienza in termini di costi, simplicità è versatilità, caratteristiche chì a rendenu applicabile di manera faciule è diffusa ancu in distretti luntani da l'infrastrutture logistiche è ancu in a cità. Grazie à a pussibilità di almacenà energia, i sistemi offrenu un serviziu chì ùn hè micca strettamente correlatu à u periodu di dispunibilità di a radiazione solare è chì pò esse modulatu secondu i bisogni energetichi di l'utilizatori.

L'energia solare cuncentrata hè dunque una risorsa cun grande putenziale è pò ghjucà un rolu impurtante longu u percorsu direttu versu un avvene à emissione zero.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/anche-il-futuro-italiano-e-nel-sole/ u Sat, 20 Feb 2021 06:17:15 +0000.