Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè e demucrazie occidentali sò in debitu à l’Ucraina

Perchè e demucrazie occidentali sò in debitu à l'Ucraina

Ci vole à esse grati à a resistenza di u populu ucrainu per avè evitatu (almenu finu à avà) una altra goccia indecorosa di culotte cum'è in Munich in u 1938. L'opinione di Giuliano Cazzola

Aghju apprezzatu assai chì Start Magazine ripigliava – cù u tìtulu '' Qualche dumande à i pacifisti taliani '' – una gran parte di l'assau chì l'amicu Michele Magno avia publicatu, i ghjorni precedenti, in Il Foglio. Ùn sò micca un storicu, ma dapoi qualchì tempu sò interessatu à i fatti pulitichi è i prucessi chì si sò accaduti in quellu "longu armistiziu" trà e duie grandi guerre mundiali di u seculu passatu, perchè sò cunvinta chì ci sò – mutatis mutiando – analogie significative trà i tragichi avvenimenti chì anu purtatu inexorablemente à u scoppiu di a Siconda Guerra Munniali è quelli chì avemu avutu in questu quartu di u 21u seculu, chì hà iniziatu in a credenza di a "fine di a storia" è ghjuntu u sogliu di un terzu cunflittu chì ùn pò esse evitata ancu da quellu "equilibriu di u terrore" di l'olucaustu nucleare chì, in a seconda mità di u XXmu seculu avia assicuratu una pace in l'arme, ma durabile è "guvernata" da i dui superpoteri.

Magno rammenta un avvenimentu cruciale di quella fase : u Pattu di Munich firmatu u 30 di settembre di u 1938 da Gran Bretagna, Francia, Germania è Italia cù quale, in nome di a pace, Hitler era permessu di annette i Sudeti di lingua tedesca, po in marzu di u 1938. l'annu dopu compie l'occupazione di ciò chì restava di Cecoslovacchia. I rapprisentanti di quellu guvernu, prisenti in Munich, ùn anu micca participatu à a negoziazione; sò stati infurmati solu quandu e cose sò state fatte è dumandate apertamente di ùn oppone micca u so destinu per a pace in Europa.

Michele cita ancu l'accoglienza trionfale chì Neville Chamberlain (u principale sustinatore di a pulitica di appacimentu ancu versu a Francia chì era liata da un trattatu cù a Cecoslovacchia) hà ricevutu à u so ritornu in Londra, quand'ellu si mostrava da a scala di u volu è durante u ritornu in vittura. à Londra di u ducumentu firmatu da Hitler in u quale u Führer avia pigliatu l'impegnu solenni di travaglià per a pace in Europa, per mezu di u metudu di cunsultazione cù u guvernu di a so maestà britannica.

In a so "Storia di a Siconda Guerra Munniali" Winston Churchill ricustruisce puntualmente è cù una ricca documentazione u Pattu di Munich à u quale era risolutamente oppostu micca solu per ragioni etiche ("per evitari a guerra avete sceltu u disonore; avarete disonore è a guerra ''), ma per valutazioni oggettive di i benefici attuali di i partiti implicati. Prima di tuttu, Churchill documenta chì u General Staff era oppostu à l'operazione Cecoslovacchia, dopu chì a Germania hà invaditu è ​​annessu l'Austria in a primavera di quellu annu. U generale Ludwig Beck, capu di SM di l'esercitu hà preparatu è ancu prisentatu un memorandum criticu nantu à i risultati di quella operazione.

Hitler ùn li hà mancu rispostu. Allora Beck dimissioni, furzendu à Hitler à numinà un sustitutu in a persona di Hadler. Hè da dì chì dopu à a firma di u Pattu, l'armata si sentia umiliata è in difficultà cù u Führer. L'omu di statu britannicu ricorda ancu chì durante u prucessu di Nuremberg, u maresciallu Keitel hà ammissu chì, in u vaghjimu di u 1938, i Tedeschi ùn eranu ancu preparati è ùn anu micca attaccatu à a Cecoslovacchia si a Francia è a Germania minacciavanu di intervene in a so difesa. Churchill si dumanda chì hà guadagnatu più forza l'annu dopu in Munich, Hitler o l'Alliati. Basatu nantu à dati precisi, u statista vene à a cunclusione chì l'annu di "guadagnatu" spaziu di respirazione in Munich lasciò Gran Bretagna è Francia rispettu à a Germania, in cundizioni assai peggiu ch'elli avianu statu à u mumentu di a crisa.

È cita un fattu indiscutibile: e spese militari di l'Inghilterra in l'annu 1938-39 ammontavanu à 340 milioni di lire; quelli di a Germania nazista superanu a cifra di 1,5 miliardi. Dopu avè dettu tuttu questu, crede chì ci sò parechje ligami trà a pulitica di Hitler in quellu tempu è quella di Putin oghje. Sconfittu in a Grande Guerra, l'Imperu cintrali è l'Imperu Ottumanu si sparghjenu in parechji stati, chì i so cunfini sò stati tracciati in i negoziati di Versailles di u 1919: trà questi – lassannu fora a struttura geopolitica di u Mediu Oriente – ancu a Cecoslovacchia, a Pulonia è a ' Ungheria. In issi stati novi c'eranu robuste minoranze di lingua tedesca, suscitate da a Germania nazista chì pretendeva di allargà a so sovranità induve ci era e cumunità tedesca.

Ma in generale sti stati novi eranu un patchwork di gruppi etnici, avvelenati da u naziunalismu crescente. La Cecoslovacchia si diceva allora che era un stato ceco-tedesco-polacco-ungherese-ruteno-rumeno-slovacco. Dopu à Munich, a Pulonia è l'Ungheria si sò ancu avanzati per erude i pezzi vicini di u territoriu. Versu a fine di u "cortu seculu", l'Imperu Suvièticu persu a Guerra Fridda, ma si sfondò da ellu stessu sottu à l'ochji maravigliosi di l'Occidenti. L'antichi stati satelliti è e repubbliche baltiche ùn anu esitatu à marità in l'OTAN, dopu avè unitu – forse cù pocu cunvinzione è cum'è un passu preparatoriu – à l'UE. Per questi paesi sò stati scelti irrevocabile, perchè i decennii passati sottu u duminiu di l'URSS, in un regime di sucialismu veru, sò stati aghjuntu à i rashe storichi. L'aggressione di l'Ucraina era una prova di u novu imperialismu di u Kremlin, cù tutte e cunsequenze chì sapemu.

L'autòcrata russu ùn s'aspittava micca a reazione di l'Occidenti chì avia vistu durante l'occupazione di Crimea è Georgia. Dopu tuttu, l'annu passatu Putin avia minacciatu d'invade a Bielorussia se u so "cumpagnu di snack" in u putere in quellu paese era destituitu. Sò cunvinta chì, se l'operazione militare speziale avia successu, riesciutu à dipusà Zelenzky è mette à u so postu "boni persone", l'Occidenti ùn saria micca troppu agitatu. Hè quì chì a vera diferenza si trova cù l'appassimentu di Munich. Ma sta differenza hè stata determinata da a resistenza è l'eroisimu di u populu ucrainu chì hà furzatu i puteri è l'istituzioni occidentali à ùn vultà micca. Questa difesa valente hà risultatu in una escalazione di l'impegnu di assistenza, cumpresa l'assistenza militare, à l'Ucraina. À questu puntu, leghjendu e cunsiderazioni di Michele u Grande, aghju fattu una dumanda.

Ma chì saria accadutu se a Cecoslovacchia, in u 1938, dopu à Munich, avia mandatu in Francia è Inghilterra è reagisce cù e so forze armate ? A Cecoslovacchia ùn era micca un paese senza difesa: in quelle situazioni tragiche, avia digià 21 divisioni regulari mobilizate è altre 15 in riserva, in più di e furtificazioni nantu à a muntagna. U so apparatu industriale era di primura. A Germania duveria mette in 30 divisioni. I putenzi demucratici fermanu o intervenenu in u cunflittu in cundizioni menu svantaghji chè quelli chì sò dispunibuli l'annu dopu à l'epica di l'invasione nazista di a Pulonia ? Hè per quessa chì u debitu chì a causa di a demucrazia, a libertà è a pace hà fattu cù u populu ucrainu hè grande. Ci vole à esse grati à ellu, per avè evitatu (almenu finu à avà) una altra discesa indecente di calzoni cum'è in Munich in u 1938.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/perche-le-democrazie-occidentali-sono-in-debito-con-lucraina/ u Sun, 13 Nov 2022 07:59:22 +0000.