Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè a logica di u pacchettu nantu à u Mes è u Pattu di Stabilità hè ghjustu

Perchè a logica di u pacchettu nantu à u Mes è u Pattu di Stabilità hè ghjustu

Movimenti, ugettivi è brami di u guvernu Meloni in Auropa trà u Mes è u Pattu di Stabilità. L'analisi di Gianfranco Polillo

Quelli ghjorni, chì caratterizeghjanu a legislatura passata, eranu vissuti periculosi. Tuttu hà cuminciatu cù i grandi pirotecni di u guvernu giallu-verde, cù Giuseppe Conte in u rolu di nutariu simplice trà Luigi Di Maio, capu di i 5 Stelle, è Matteo Salvini, à turnu, capu di a Liga. È eccu tandu a grande battaglia contr'à l'annuità di i parlamentari, per piglià tandu fora contr'à e cosiddette « pensioni d'oru ». Per cuncludi cù l'apotheosis da u balcone di Palazzo Chigi per celebrà, grazia à l'ingudu di basa è l'appruvazioni di a prima lege di bilanciu, a scunfitta definitiva di a miseria.

Per furtuna, i punti di partenza eranu relativamente boni. U debitu era sempre di 1,5 per centu, diminuendu continuamente da u 2014, quandu era 3 per centu di u PIB. Certi signali negativi sò stati vistuti in a tendenza di u debitu chì avia registratu un ligeru aumentu (da 134,2 à 134,4 per centu di u PIB) cumparatu cù l'annu precedente. Ma era pocu. Ghjiseppu Conte, dunque, puderia andà avanti, ancu s'è Matteo Salvini pappava, per rinvià a tavula è apre una nova fase. Hà da aspittà finu à u 4 di settembre 2019. Ma serà una scunfitta amara.

Conte II serà un picculu trionfo di l'altru Matteo. Ddu Tuscanu Renzi, capaci di arruvinà a presunta strategia di a Lega, è di dà l'ingressu à u Partitu Democràticu in a sala di cuntrollu, custruendu una maiurità – gialla è rossa – nova. Serà à u timone per i prossimi 18 mesi. Cù Giuseppe Conte chì, dopu avè rinunciatu à a robba di u nutariu simplice, assumerà sempre più l'attitudine di u cunduttore. Intantu, i sussidi ligati à u redditu di basa, stabilitu da u decretu lege di u 28 di ghjennaghju 2019, n.4 (maggiuranza gialla-verde), cuminciaru à piglià forma. In verità, cù pocu cunsiquenza per i scopi di bilanci finanziarii publichi. Ma questu hè solu grazia à una coincidenza fortuita.

In 2019, u debitu serà ancu più bassu di l'annu precedente (1,5 per centu) è u rapportu debitu publicu / PIB diminuirà ligeramente: 134,1 per centu. Stu risultatu pò esse attribuitu à un forte aumentu di i rivenuti (24,9 miliardi d'euros sicondu l'Istat) capaci di fà fronte à spese più altu di 13,6 miliardi d'euros. I rivenuti più altu – è furtunatamente a Liga era stata in u Guvernu – serà u più altu da u 2010. Mario Monti stessu ùn avia micca successu in un tempu. In u 2012 l'aumentu era uguali à solu 22,4 miliardi. Per d 'altra banda, da u latu di spesa, quellu net d'interessu, in 2012 era cresciutu solu da 3,8 miliardi, mentre chì in 2019 l'aumentu era statu quasi 18. In corta, l'idea di "tax and spend" ùn era micca solu una prerogativa di a manca.

Quellu descrittu serà l'annu prima di a tempesta. In fattu, in u 2020, Covid, u virus "Made in China", scontrurà ogni equilibriu futuru. Solu in quelli terribili dodici mesi, u debitu passerà da 27 à 160 miliardi d'euros. Da 1,5 à 9,7 per centu di u PIB. Serà u saltu più altu in tutta l'Eurozona, senza a Grecia. A Spagna stessa, chì prisentarà un debitu di 10,1 per centu, hà cuminciatu da una pusizioni assai più altu (3,1). L'effettu nantu à u debitu hè devastante, chì cresce da 20,8 punti. Record in tutta l'Eurozona, è record in a storia più recente di u paese dapoi 1980. Un vechju massimu, cù una crescita di 10,4 punti, a mità, hè statu ottenutu solu in 2009.

Ùn hè solu un fenomenu talianu. In l'altri paesi europei, escludendu u boot, a crescita era in media di 12,2 punti. Ma, un altru carattaristicu, digià principiatu da l'annu dopu, a corsa per vultà era principiata. À a fine di u 2022, a diminuzione in Italia, grazia à Mario Draghi è Daniele Franco, serà uguale à 10,5 punti, contru una media di 4,8 per l'altri paesi di a zona euro. Ma malgradu questu, u so rapportu debitu / PIB (144,1 per centu) supererà quellu di l'altri paesi. Cunfirmendu u Bel Paese in u so record assai tristu.

Sfurtunatamente, l'ultimi dati Istat, riguardanti u primu trimestre di l'annu in corso, mostranu quantu longa hè a fila da sbucciate. U debitu era di più di 58 miliardi: 7,5 miliardi di più cà in u periodu currispundenti di l'annu precedente. U risultatu di spese più elevate di più di 18 miliardi è rivenuti più alti di 11. Dati chì indicanu quantu serà difficiule di scuntrà u scopu stabilitu da u Def à a fine di l'annu, cù u debitu di 90,89 miliardi di euro (circa 4,5 per centu). di u PIB). Frà l'altri cose, ùn ci scurdemu di a carica supplementaria ligata à i diversi "bonus di facciata" chì solu pesa quasi 44 miliardi d'euros. Dati luntanu da definitivu.

Ma al di là di questu, a serie di dati mostra, annantu à u periodu di cinque anni, una forte accelerazione di spesa, netta di interessu, chì hè stata difficiuli di cuntene. I più esposti sò, in ordine: Italia, Germania, Grecia, Spagna, Francia, Malta è Austria. In tutti questi paesi, u saltu cumparatu cù 2019 hè più altu ch'è a media di l'Eurozona. Sfurtunatamente l'Italia, cù una diferenza di 7,3 punti hè in capu di sta furmazione. Perchè sta dati hè impurtante? Perchè hè u core di a riforma di u Pattu di Stabilità è Crescita pruposta da a Cummissione Europea.

U prugettu di Regolamentu stabilisce chì a "crescita di a spesa naziunale netta" deve, in regula, esse "inferiore à a crescita di a produzzione à mediu termini, sopra l'orizzonte di u pianu". Di quellu pianu, à quattru o sette anni, chì duverà esse accunsentutu cù a Cummissione. Ancu s'è a "spesa netta" ùn currisponde micca cumplettamente à i dati chì avemu signalatu, ma rapprisenta quantunque un proxy indiscutibile. Ne segue dunque chì s'è e novi regule di u Pattu eranu in vigore, quellu gruppu di paesi, guidatu da l'Italia, ùn passassi micca un bellu quartu d'ora.

È quì hè u mutivu di certi attitudini. Giorgia Meloni hà ripetutamente parlatu contru à una ratificazione immediata di u Mes: u Meccanismu di Stabilità European. Facendu i soi certi di l'argumenti di Giuseppe Conte, durante a negoziazione di quest'ultimi cum'è Primu Ministru, hà ripropostu a cusì chjamata "logica di pacchettu". Facendu a ratificazione cundiziunata à una negoziazione più generale chì ùn cuncerna micca solu l'unione bancaria, cum'è u capu di e stelle 5 hà indicatu à l'epica, ma include a riforma di u Pattu di Stabilità.

I mutivi di sta pusizione sò evidenziati in i numeri chì avemu infurmatu. È chì, cù e novi regule di u Pattu di Stabilità, portaria direttamente à quellu cummissariu chì l'Italia è a Francia vedenu cum'è cortini di fumu. L'opposizioni gialli-russi, invece, ùn si mette micca. Cum'è s'è l'effetti di quellu "longu Covid" ùn eranu soprattuttu una cunsequenza di a so mala gestione. Contra chì Mario Draghi stessu – chì dice qualcosa – puderia fà pocu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/perche-la-logica-di-pacchetto-su-mes-e-patto-di-stabilita-e-giusta/ u Thu, 06 Jul 2023 10:09:29 +0000.