Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè a Finlandia è a Svezia scommettenu nantu à a NATO è micca in a difesa di l’UE

Perchè a Finlandia è a Svezia scommettenu nantu à a NATO è micca in a difesa di l'UE

A Finlandia hà ancu annunziatu ufficialmente a so intenzione di unisce à l'OTAN. Fatti è insights in l'articulu di Stefano Magni per Atlantico Quotidiano

A Finlandia hà ancu annunziatu ufficialmente a so intenzione di unisce à l'OTAN. Nota: a Finlandia hè digià parti di l'Unione Europea, ma ùn hà micca intenzione di aspittà per a creazione di un esercitu cumuni europeu. Hà dumandatu l'appartenenza à l'OTAN: quandu l'andà diventa duru, hè l'Alianza Atlantica chì principia à ghjucà, micca l'UE.

Un euroliricista spiegherà chì hè precisamente per via di st’attitudine « individualista » chì manca un esercitu cumune europeu. È chì, s'ellu ci era, guarantiscenu una prutezzione uguale o più grande di quella chì attualmente solu l'OTAN pò offre. Ma hè un discorsu speciosu : l'UE hà avutu almenu trent'anni per pensà à stabilisce una difesa cumuna, almenu una difesa integrata, ma ùn l'hà mai fattu. Micca perchè hè statu "sabotatu" da i Stati Uniti, chì s'ellu hè qualcosa chì averebbe ogni interessu, sia solu per risparmià soldi, à fà di l'Europa una seconda tappa autonoma in a difesa euro-atlantica (vede in questu sensu " The Great Chessboard " di Zbigniew). Brzezinski, annu 1997). Ma perchè ùn vole micca.

Chì signali sò ghjunti da e grandi putenzi d'Europa Occidentale in l'ultimi mesi ? Dopu à a prima risposta unanimu contr'à l'invasione russa, dutiful è guidata da l'emozioni, a tendenza abituale à dividisce u bloccu uccidintali è prupone l'appacimentu cù a Russia riassume. Questu si vede ancu in Italia, cù u cambiamentu di lingua di u partitu più pro-europea in u guvernu, u Partitu Democraticu : da De Benedetti ("oghje noi europei ùn avemu micca interessu à fà guerra à Putin") à Delrio ("U e parolle spese da l'Inghilterra o quelli chì pensanu chì a pace cunsiste in a curvatura di Putin mostranu una grande irresponsabilità. L'Americani anu da esse attenti à ùn aduprà sti toni. Draghi deve dì questu "), passendu per Letta stessu (" L'idea di vince, batte. l'avversariu ùn mi appartene micca ").

Tutte isse riazzioni sò un riflessu di u discorsu di Emmanuel Macron, u primu nantu à a guerra dopu a so rielezzione : « Ùn ci vole à cede à a tentazione di i revanchismi. Dumani averemu una pace da custruisce "è" ci tocca à fà cù l'Ucraina è a Russia intornu à a tavula. Ma questu ùn sarà fattu nè cù l'esclusione mutuale, nè ancu cù l'umiliazione ". Macron hà ancu ripetutu chì l'Ucraina hà da piglià decennii per unisce à l'UE. E duie dichjarazioni sò veri, praticamenti evidenti. Se a pace hè fatta, deve esse necessariamente fatta cù a Russia è, salvu ùn vole cambià tutti i standard di l'UE, l'Ucraina hà da piglià decennii per unisce. Ciò chì hè significativu hè u mumentu: dì chì avà significa mandà un signalu chì l'UE pensa à a pace negoziata cù a Russia è micca à a "vittoria", un cuncettu chì invece emerge in tutti l'ultimi discorsi di Joe Biden è Boris Johnson. Per u guvernu britannicu, in particulare, a vittoria di l'Ucraina in terra in a so guerra difensiva ghjustu hè "un imperativu" (un termu utilizatu da Liz Truss, secretariu straneru) per priservà l'ordine internaziunale. Accetta un cambiamentu di fruntiere, dopu à una guerra di l'aggressione russa, avaristi invece a strada per a lege di i più forti in e relazioni internaziunali.

In cortu, a diffarenza trà l'Anglosfera è l'Europa Occidentale cuntinentale hè sempre più evidenti, cum'è era à l'epica di a guerra di l'Iraq in u 2003. Ma s'ellu hè statu ghjustificatu da u tipu di cunflittu, fora di l'area europea è "per scelta". ( s'era da decide s'ellu si lanciava o micca un'intervenzione internaziunale, ma nimu era in periculu d'esse invaditu), oghje a sfarenza, ancu s'è menu marcata, scontra assai più. L'Europa uccidintali cuntinentale, contru à l'Anglosfera, hà decisu di rinunzià à l'usu di l'armi, ancu di fronte à un paese vicinu militarmente invaditu. U gasu russu ùn hè micca l'urìgine di e scelte europee per l'appassimentu. A Francia, per esempiu, a prima putenza nucleare civile, ùn hà micca bisognu di gasu o oliu, ùn pò esse ricattata da Mosca. Eppuru spinge per un cumprumissu invece di resistenza. Hè precisamente a rinuncia à a guerra chì hà purtatu l'Europa Occidentale à disarmà si, puliticamenti, morali è militari. Politicamente: Accetta u cumprumissu finu à ch'ellu evite u cunflittu o finisce u più prestu pussibule. Morale : s'ellu hè solu a pace chì conta, a distinzione trà l'aggressore è l'attaccatu, è u rispettu di e norme internaziunali, passanu in daretu. Militari : quellu chì vole vince l'elezzioni, cù pochissime eccezzioni, deve prumette un tagliu di spesa militare. Finu à questu annu, a Germania stessu era unu di i paesi più disarmati in u mondu occidentale.

In ogni casu, a necessità di difesa hè diversa in quelli paesi di l'UE, cum'è a Pulonia, a Republica Baltica, a Finlandia è a Svezia, chì sò direttamente esposti à a minaccia russa, perchè, trivially, sò vicini è cumincianu à sente u soffiu di u predatore. nantu à u collu. A so scelta hè di appiccicà più à l'OTAN, micca d'aspittà chì l'UE cambiassi a so mentalità è a percepzione di a guerra è equipaghjassi cù una difesa cumuna. Hè Boris Johnson, a faccia di Brexit, chì viaghja in Svezia è Finlandia per discutiri una più grande cooperazione militare, ancu in vista di a so entrata in l'OTAN. Paradossalmente, à pensà cuncretamente à a difesa di i dui membri di l'UE chì si sentenu più minacciati hè u paese chì hà rottu cù l'Unione. Quessi sò e cose chì duveranu fà pensà.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/perche-finlandia-e-svezia-puntano-sulla-nato-e-non-sulla-difesa-ue/ u Sat, 14 May 2022 05:47:18 +0000.