Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Per chì serà utilizatu u supercomputer Leonardo ?

Per chì serà utilizatu u supercomputer Leonardo ?

Inaugurazione Leonardo, u supercomputer di 240 milioni d'euro, quartu in u mondu per a velocità è a putenza di computing installata in u centru di dati Cineca à u Technopole di Bologna. Destinatu à prughjetti di ricerca, usu scientificu è accademicu. Fatti, numeri è insights

Leonardo, u quartu supercomputer più putente di u mondu, hè avà à u serviziu di i circadori italiani è europei.

Dopu à l'assemblea, chì hà cuminciatu in lugliu cù a consegna di 155 racks è millaie di cumpunenti, è cuntinuò in tuttu l'estate in u Technopole di Bologna, u supercomputer hè stata accesa in uttrovi è hè stata inaugurata u 24 di nuvembre in presenza di u presidente di a Republica. , Sergio Mattarella.

Capace di eseguisce più di un trilione di operazioni per secondu, Leonardo servirà à sviluppà novi applicazioni in settori cum'è l'intelligenza artificiale è a medicina persunalizata, fonti d'energia rinnuvevuli, cuncepimentu di droghe è materiali, bioingegneria, previsione climatica è lotta contru u cambiamentu climaticu.

U primu esempiu concretu digià prisentatu à l'inaugurazione: a cumpagnia farmaceutica Dompé hà da avà aduprà u putere di a nova macchina per accelerà u sviluppu di novi droghe è a risposta anticipata à e pandemie attraversu a so piattaforma Exscalate chì combina intelligenza artificiale è supercalculazione.

"In u mondu solu a Frontiera Americana, à u centru di computing Oak Ridge in Tennessee, Fugaku da l'istitutu giapponese Riken è u Lumi finlandese sò più putenti chè Leonardo" sottolinea Ansa . L'infrastruttura hè gestita da Cineca è guarantisci 80% di a putenza di l'informatica italiana è più di 20% di quella europea. A mossa significa chì l'Europa hà avà dui di i quattru supercomputer più putenti classificati in a lista Top500, daretu à u sistema exascale di u cunfini di i Stati Uniti è u sistema di u Giappone.

Tutti i dettagli.

COSA hè U SUPERCOMPUTER LEONARDO

Una volta finitu – basatu nantu à a prova "Linpack High-Performance" – u supercomputer custruitu da a cumpagnia francese Atos hà in fattu una putenza di calculu di 250 petaFlops, per un totale di 250 milioni di miliardi di operazioni in virgola flottante per seconda – 10 volte più di u sistema Cineca precedente – cù una capacità di almacenamiento di più di 100 petabytes.

GESTIONAT DA CINECA, U RISULTU DI L'INVESTIMENTI EU E MIUR

Gestitu da Cineca, Leonardo hè u risultatu d'un investimentu cumunu di 240 milioni d'euros: 120 milioni attribuiti da a Cummissione Europea è 120 milioni finanziati da l'Italia attraversu u Ministeru di l'Università è a Ricerca dopu un accordu trà Miur, Cineca, Infn è Sissa è in sinergia cù a Regione Emilia-Romagna, a valle di dati italiana, induve 70% di a putenza di l'informatica naziunale hè digià cuncentrata oghje.

BASATA IN U TECNOPOLU DI BOLOGNA

Leonardo hè in fattu basatu in a capitale di l'Emilia ancu grazia à l'investimenti di a Regione Emilia-Romagna in u Tecnopolo, una citadella di scienza induve si trova digià u Centru di Dati di u Centru Meteorologicu Europeu, è ancu l'Agenzia Meteo Italiana è induve l'iFab-International Foundation Big Data è intelligenza artificiale per u sviluppu umanu, centri di ricerca cum'è Infn, Cineca è Cnr cù l'arrivu previstu in Bologna di circa circa 1,500 circadori da tuttu u mondu sanu.

DISPONIBILE À A COMUNITÀ SCIENTIFICA

Cù u novu Supercomputer , Atos è Cineca assisteranu dunque l'UE in diversi campi di ricerca, ancu in difesa contr'à emergenze ambientali è sanitarie. U supercomputer cuntribuisce à a mitigazione è a gestione di i risichi dovuti à situazioni estreme, è à a lotta contru pandemie è epidemie.

In particulare, u supercomputer hè à u serviziu di a ricerca, da a fisica è l'astronomia à e scienze di a terra è a meteorologia, è permetterà novi applicazioni in settori di frontiera, cum'è l'intelligenza artificiale è a medicina persunalizata, e fonti d'energia rinnuvevuli, a previsione climatica è u cambiamentu climaticu. à a genomica è i gemelli digitali di e cità è a Terra, a prediczione di avvenimenti naturali estremi è a medicina persunalizata.

SCIENZE DI TERRA Frà L'APPLICAZIONI

"A capacità di trasfurmà quantità inimaginabili di dati apre novi orizonti è spazii di ricerca novi", hà osservatu Micol Todesco, capu di a sezione di Bologna di l'Istitutu Naziunale di Geofisica è Vulcanologia (Ingv). U supercomputer ci permetterà infatti di capisce megliu l'eruzioni vulcaniche è e maree.

UNU DI I NODI DI A RETE DI SUPERCOMPUTING FUTURE

"U supercomputer serà dispunibule per a cumunità scientifica è serà ancu unu di i nodi principali di a futura infrastruttura naziunale di supercomputing chì serà creata da ICSC, u novu Centru Naziunale per HPC, big data è quantum computing ", hà dettu u presidente di l'INFN Antonio Zoccoli.

U Centru Naziunale, attivu da u 1 di settembre , hà l'ughjettu di creà u più grande sistema italianu dedicatu à l'informatica d'alta prestazione, a gestione di big data è l'informatica quantistica, una infrastruttura trasversale per sustene i principali settori oghje strategichi per u paese cun un hub à u Bologna Technopole.

Inoltre, tutti i supercomputer EuroHPC seranu dispunibili via servizii basati in nuvola furniti attraversu una infrastruttura HPC federata cù connettività terabit.

À propositu di l'impronta energetica …

Infine, vultendu à l'applicazioni di a supercomputazione, deve esse cunsideratu chì u mudellu di i fenomeni scientifichi oghje richiede simulazioni d'altu rendiment, analisi di dati, intelligenza artificiale è visualizazione di dati: "u sistema Leonardo permetterà un rendiment estremamente altu nantu à questi aspetti cù u cunsumu d'energia. ottimizzati ", specifica Atos.

Cume spiega Cineca , a climatizazione di u supercomputer hè ancu valutata da u puntu di vista di l'impattu ambientale : "I rack di Leonardo sò rinfriscati cù acqua temperata: l'acqua entra in i circuiti di rinfrescamentu di u supercomputer à 37 °C è esce à 47 °C, per esse mandata. à i pianti di dispusizione adiabatica, chjamati drycoolers, chì u portanu à una temperatura di 37 ° C. Ùn l'unità di refrigerazione classica, ma enormi "fans" cunnessi à bobine adiabatiche, chì sfruttanu l'evaporazione di l'acqua per riduce a temperatura.

Ma nant'à Twitter certi utilizatori discute nantu à u novu supercomputer Leonardo chì "cunsumerà tanta energia cum'è una piccula cità". A risposta di Stefano Bonaccini, presidente di a Regione Emilia Romagna hè pronta : "Aghju capitu chì ùn avete micca realizatu u putenziale per a nostra sucetà è i territorii di un supercomputer cum'è quellu inauguratu in a prisenza di u presidente Mattarella è l'istituzioni europee eri. Cum'è u centru climaticu europeu vicinu à ellu ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/a-cosa-servira-il-supercomputer-leonardo/ u Mon, 28 Nov 2022 06:38:12 +0000.