Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Orsini (Confindustria) et Patuelli (Abi) concluent à juste titre le Corriere della Sera

Orsini (Confindustria) et Patuelli (Abi) concluent à juste titre le Corriere della Sera

L'alarma suscitata da u Corriere della Sera nantu à a stabilità di i cunti publichi hè esclusa è nigata da u novu presidente di Confindustria, Emanuele Orsini. U puntu di Liturri

Per pèrdite a pacienza, in sequenza rapida, sia u presidente di Confindustria, Emanuele Orsini, sia u presidente di l'ABI, Antonio Patuelli, sta volta à u Corriere della sera anu fattu un grande affare.

Difatti, in u Sole 24 Ore d'eri, Orsini hà dichjaratu chì " Amparatu da certi ghjurnali chì e guaranzia statali puderanu esse un prublema di più per a spesa publica in u nostru paese. Hè una pruvisione chì hà permessu di disbursà 250 miliardi, avemu capitu chì 100 miliardi restanu da rimborsà, chì cumpagnie paganu regularmente è u risicu di default hè residuale ".

È in Il Sole d'oghje, Patuelli hà pigliatu e cose più in là, aghjustendu chì " u presidente di Confindustria Emanuele Orsini hà ragione annantu à l'impurtanza di e garanzie per sustene l'imprese ". È, in casu chì u missaghju ùn era abbastanza chjaru, hè statu signalatu un passaghju di a nota d'Orsini («… quand'aghju lettu certe nutizie dicu : attenti perchè ùn hè micca cusì… » ).

A riferenza hè chjara è punta à ciò chì hè statu publicatu in u Corriere della Sera di sabbatu .

Induve leghjemu chì " una cambiata di 300 miliardi " incombe nantu à i cunti statali chì puderia avè l'apparenza di un " fantasma " ligatu à a garanzia di 300 miliardi accordata à e piccule è medie imprese nantu à i prestiti erogati da i banche durante a pandemia. È, per quelli chì ùn anu micca abbastanza paura, si parla di " una figura mostruosa ereditata da l'anni di Covid" chì puderia generà "un film d'orrore chì u Ministeru di l'Ecunumia spera ùn serà mai trasmessu ".

L'autore Francesco Verderami affirme chì un "lume rossu" s'hè allughjatu in i banche perchè ùn eranu micca sicuri nantu à i tempi di rimborsu di sti prestiti è, in cunseguenza, dubbitu nantu à a capacità di u Statu di " risponde à e dumande " per onora a garanzia. U peghju hè chì " ùn si sà per u mumentu quant'ellu puderia esse l'effettu di u decretu nant'à e casse pubbliche è se e riserve riservate da Mediocredito Centrale è Sace sò abbastanza per copre i pagamenti mancati ".

In stu casu, i banche « registranu u creditu, trasmettendulu à u Statu » (tighjemu un velu misericordioso nantu à a forma…), perchè in fine, ci tocca à l'Ecunumia à pagà » è, in questu casu, "Giorgetti ùn sà micca in quale modu turnà" .

Rassicuremu subitu i lettori : tuttu hè falsu, per tabula. È Orsini s'hè persu à ragiò.

In fatti, s'è Verderami avia avutu a pacienza di ricercà è di leghje u Rapportu di Stabilità Finanziaria publicatu da a Banca d'Italia u 30 d'aprile , l'avaristi trovu scrittu (in fondu à a pagina 22, cusì evita u fastidiu di circà) chì "… à a fine di u 2023 era circa 45 per centu di i prestiti sustinuti da una guaranzia publica emessa durante a pandemia (trà marzu 2020 è ghjugnu 2022) sò maturati". In u risultatu, a quantità di garanzie è u risicu sopr'à u Statu hè quasi a mità. Siccomu questi sò prestiti cù una durata di micca più di 6 anni, simu avà esattamente à mità di strada.

Hè di novu Bankitalia chì ci fa sapè chì stu risicu ferma cuntenutu perchè " secunnu l'infurmazioni furnite da Mediocredito Centrale, gestore di u Fondu di Garanzia per e piccule è medie imprese, in marzu 2024 i cullezzione di prestiti garantiti sò cresciuti paragunatu à dicembre, ma resta più bassu à e tendenze osservate prima di a pandemia . "

Par ailleurs, le taux de dégradation de ces prêts garantis par le public s'est maintenu à l'intérieur de la moyenne, bien qu'un peu plus élevé que celui des prêts sans garantie et, en tout cas, au plus bas niveau des 15 dernières années. In brevi, l'imprese italiane rimborsanu i so prestiti ancu in anticipu, è i banche ùn anu micca bisognu di rinfurzà a guaranzia publica. En effet, ces prêts constituaient une véritable panacée pour leurs comptes, qui bénéficiaient de revenus sans aucun risque car, dans le pire des cas, le Mef les aurait remboursés.

Di novu in u rapportu di u 29 d'aprile 2022, a Banca d'Italia hà ribattutu chì " à a fine di l'annu passatu, e cumpagnie chì beneficianu di e misure di sustegnu di creditu (prestiti garantiti è moratorii micca ancora scaduti) eranu principalmente à pocu risicu " è in u rapportu di u 25. Nuvembre 2022 hà aghjustatu chì " a scadenza di e moratorii introdotte dopu à a pandemia è a uscita graduale da u periodu di grazia per i prestiti sustinuti da garanzii publichi ùn si sò micca tradutti in un aumentu significativu di i prestiti cù difficultà di rimborsu ".

Ma s'è Verderami ùn avia vulsutu sfondà in st'analisi minuciosa di e fonti, li saria bastatu à leghje l'articulu firmatu da Laura Serafini in u Sole 24 Ore di u 13 di ghjugnu induve, benchì cù un ritardu di quasi dui mesi paragunatu. à a publicazione di u rapportu di a Banca d'Italia, puderia avè appena leghje u titulu (" Garanzia di prestitu Covid dimezzata, a quantità hè cascata à 100 miliardi "). Ma ovviamente, ùn ci hè micca peghju sordu chì quellu chì ùn vole micca sente.

U calore denigrante ùn hà mancu pietà à i numeri perchè, cum'è Bankitalia ci ricorda sempre, " Da u principiu di a pandemia à a fine di a prima mità di questu annu (2022 ed.), i prestiti erogati à l'imprese cù u U sustegnu di i garanzii publichi ammontava à circa 268 miliardi, più di u 90 per centu di i quali ponu esse tracciati à i prugrammi introdutti cù a crisa è cunduti da u Fondu Centrale di Garanzia (FCG). "Siccomu a guaranzia era di 90% è 100%, per i prestiti rispettivamente supiriori o inferiori à 30.000 €, l'ammontu di a guaranzia publica ùn hè mai statu più altu di 210/220 miliardi , à i quali si deve aghjunghje i 28 miliardi erogati da Sace, tramindui avà. ridutta à circa a mità. Tantu menu di i 300 miliardi annunziati da u Corriere.

L'alarma suscitata u sabbatu hè ancu infundata per un'altra ragione. In fatti, u bilanciu di u Statu hà digià previstu, annu dopu annu, pruvisioni per pussibuli pèrdite. Sò cusì prudenti in quantu à ciò chì u Statu rimbursà in realtà à e banche chì, s'ellu ci era un effettu nant'à e finanze pubbliche, deve esse pusitivu. Un mal di testa in menu per Giancarlo Giorgetti.

Questu hè solu l'ultimu episodiu di un'operazione goffa di l'auto-sabotage di i conti di u Statu, chì coincide precisamente cù u puntu di svolta decisivu di l'iniziu di i negoziati cù l'UE nantu à a strada di u cunsulidamentu fiscali, ancu in u rispettu di e regule fallite chì anu solu bisognu. per esse abolitu. Il y a quelques jours, c'était Federico Fubini qui parlait des « bourses italiennes qui tremblent plus que françaises ». Solu per esse sensazionalmente denegatu prima da i dati è dopu da un gestore di un grande fondu d'investimentu citatu da Bloomberg per sottolineare chì i fundamenti (crescita, debitu straneru è privatu) per l'Italia sò significativamente megliu cà quelli di Francia.

Vulerianu spavintà i mercati, sperendu chì l'ultimi puderanu disciplinarà u guvernu. Ma l'investituri leghjenu i dati, ricunnosce i buchi è cuntinueghjanu à cumprà l'Italia.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/orsini-confindustria-patuelli-abi-corriere-della-sera/ u Wed, 26 Jun 2024 04:44:52 +0000.