Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

“Nein”, a porta di Brenner ùn si chjude micca

Perchè l'Europa dice chì l'Italia hè ghjustu è l'Austria hè sbagliata. Chì avà ùn hà più scuse per negocià. A grande opportunità per u Triveneto. U quaderno di Guiglia

U triangulu pò esse "maleditu", cum'è u famosu è misteriosu di Bermuda. O "amorosa", è hè subitu tradimentu. O forse "proibitu", è simu in u rumanzu detective. Dopu ci hè u triangulu "nè", à u Renatu Zero. Cumu dà un significatu metaforicu à una di e figure geometriche più famose.

U triangulu vale ancu in a pulitica. Cù l'appellu di l'Italia accettatu da a Cummissione Europea contr'à i pruibizioni discriminatori di l'Austria nantu à a circulazione di camioni longu l'asse Brenner, hè u mumentu d'oru di u poligonu europeu à trè lati Bruxelles-Roma-Vienna. Per a prima volta, ci hè infine un puntu di svolta pussibule in una disputa chì si sfondava in un mare di chiacchiere inconcludenti è misure incompatibili in Europa, chì causanu ancu enormi danni à l'ecunumia italiana è internaziunale.

Ma ci hè una realità specchiu à a versione Bruxelles-Roma-Vienna. Hè riflessu in u triangulu industriale tradiziunale in Italia, chì ùn nasce più, cum'è si pensava prima, trà Milanu, Turinu è Genuva. Oghje a zona più produttiva di u paese si trova trà Milanu, Bologna è Venezia. Oghje hè u Passaghju di u Nordeste.

U novu triumviratu di l'ecunumia naziunale hè certificatu da un studiu da a Cgia di Mestre, l'associu di l'artighjani è di i picculi imprese chì hà sempre tenutu un ochju nantu à una Italia cambiante. L'hà fattu pigliendu l'ovu di Culumbu à misura, vale à dì, nutendu cù evidenza pratica chì a quantità di camioni chì viaghjanu ogni ghjornu per l'autostrada Milanu-Venezia hè doppia paragunata à quella di a direzzione opposta Turinu-Milanu.

U sorpassu riflette una realità chì hà longu signalatu una inversione geografica. Per volume di fatturatu è ricchezza pruduciutu, per numeru di cumpagnie è travagliadori implicati, era capitu chì l'ecunumia cercava à u livante. Sè Milanu ferma u core produtivu è finanziariu di a Republica, Bologna è Venezia cuntribuiscenu à fà pulsallu cù vigore.

A novità di u rolu di primura di i tarritorii orientali apre grandi opportunità per tutta l'area di Triveneto, è soprattuttu per l'Altu Adige, chì hè u ponte di cumunicazione più interessatu è interessante, cum'è a prova di l'andate è di i veiculi pisanti, vale à dì u termometru. di cambiamentu.

U mudellu di sviluppu sudtirolese hè simile à quellu di u nordu-est, induve u cummerciu è i servizii, l'agricultura è a fabricazione, u trasportu è a gestione strategica si combinanu è si cumplementanu. L'unità hè forza.

Attaccà à a locomotiva di u nordeste hè un attu di cunvenzione produtiva pragmatica, ma ancu una scelta strategica è lungimiranza: significa esse da u latu di induve u mondu va.

Chistu spiega i mutivi – à u tempu di i tempi – per l'inevitabbile appellu di u guvernu talianu contr'à i limiti è i pruibizioni di transitu per i veiculi industriali imposti da l'Austria per prutege si indipendentemente da l'altri, l'Italia è a Germania in particulare, l'Europa in cunsequenza. Ma in Auropa a "solitudine trà noi" ùn hè più appiicata. Mancu s'è Laura Pausini a canta.

Reti infrastrutturali cum'è l'alta veloce, u TAV, a mudernizazione di i porti è l'aeroporti, u ponte di u Strettu eternamente invucatu, ma ancu infinitu, sò unu cù u sviluppu durevule. "Communicà" cù u mondu in u modu più veloce è più ecologicu pussibule hè l'investimentu principale di ogni investimentu. L'eccellenza di u nordu-est, u "made in Italy" ùn pò micca stà in Italia per via di una recinzione di fruntiera inconsistente è penalizzante, cum'è a Cummissione Europea hà avà ricunnisciutu chjaramente trà i dui partiti in disputa.

Hè da sperà chì u casu davanti à a Corte di Ghjustizia (chì in ogni casu a Cummissione hà datu un lume assai verde à l'Italia) ùn risolve micca a disputa anti-europea. L'accettazione di l'appellu di u guvernu talianu libera da ogni pretestu a necessaria confrontazione diretta trà i partiti chì ùn sò ancu in cunflittu legale. L'accettazione rende u dialogu più faciule è più sinceru, perchè effittivamenti obbliga à un accordu – altrimenti : Corte di Ghjustizia -, à rispettà a lettera è u spiritu di l'Auropa senza ostaculi è à prutege a qualità di vita di e pupulazioni implicate in u trafficu di u Tir.

Dui paesi alleati è amichi pissanu, quì è culà, à a listessa porta di u Passu di u Brenner : hè impussibile ch'elli ùn trovinu micca un accordu per apre u ghjustu à tutti, per permette a merchenzie di circulà è rispettu. l'abitanti. Digià sapendu chì l'ecunumia ùn pò stà à latu.

Se a porta di u Brenner hè l'entrata naturale per a locomotiva di u novu triangulu di pruduzzione Milan-Bologna-Venezia, l'Altu Adige hà u mumentu propiu per cullà in quellu trenu in muvimentu micca cù l'idea di esse trasportatu cunfortu, ma in nome di una sfida altrettantu intraprendente : aiutà à dirigellu, a locomotiva chì sbuffa è sbuffa versu l’Europa.

(Publicata in u giurnale Alto Adige)

www.federicoguglia.com


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/smartcity/nein-la-porta-del-brennero-non-si-chiude/ u Sat, 25 May 2024 07:18:10 +0000.