Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Missili americani à longu andà pronti à vultà in Europa. Rapportu Economistu

Missili americani à longu andà pronti à vultà in Europa. Rapportu Economistu

U 10 di lugliu, l'America è a Germania anu annunziatu chì un trio di missili americani à longu andà seranu dispiegati in Germania à partesi di u 2026. Resurgimentu di l'armi d'attaccu prufondu in Europa: l'analisi approfondita di l'Economist

Quandu Donald Trump si ritirò da u Trattatu di Forze Nucleari Intermediate-Range (INF) in u 2019, a maiò parte di i stati europei eranu smarriti. Anu accunsentutu chì a Russia avia traditu u pattu di a Guerra Fredda, chì pruibì tutti i missili terrestri (cunvenziunali è nucleari) cù intervalli trà 500 è 5500 km.

U 10 di lugliu, l'America è a Germania anu annunziatu chì à partesi di u 2026 un trio di missili americani di media distanza, tutti non nucleari, seranu dispiegati in Germania.

Hè l'ultima manifestazione di u Zeitenwende (puntu di svolta) in a pulitica di sicurità tedesca. Ma hè ancu parte di una risurrezzione più larga di l'interessu europeu in e capacità di "colpa profonda", alimentata da e lezioni di a guerra in Ucraina. Questu hà implicazioni per l'industrii di difesa di l'Europa, per l'equilibriu militare trà l'OTAN è a Russia è per a dinamica di escalazione in ogni guerra futura – scrive The Economist .

PIANI AMERICANI DI MISSILI A LONGA PORTATA IN GERMANIA

L'America pensa à mette trè missili in Germania. Unu hè u missile balisticu SM-6, cù una gamma di più di 500 km, attualmente utilizatu com'è arma anti-aereo basata in nave. U sicondu hè u missile da crociera Tomahawk, cù una distanza di 2 500 km, oghje per suprattuttu sparata da i navi. U terzu è più capace hè l'arma ipersonica à longu andà, cunnisciuta ancu cum'è l'Aquila Scura, chì hè pensata per viaghjà finu à 3 000 km. Tutti superanu di luntanu u missile terrestre à più longa distanza presente in Europa oghje, u missile balisticu Atacms di 300 km.

ÙN SERRANNI U SOLO IN EUROPA

Ùn seranu micca i soli missili di stu tipu in Europa. In April, u presidente francese Emmanuel Macron hà dumandatu à l'alliati per dà à l'Europa a so propria capacità di greva profonda. U 12 di lugliu, Francia, Germania, Italia è Pulonia anu firmatu una lettera d'intenzione di custruisce un missile di crociera cù una distanza di più di 1000 km. Parechji paesi usanu digià missili simili lanciati da aerei è navi. A Finlandia, a Germania, i Paesi Bassi è a Pulonia acquistanu missili JASSM-ER cù una distanza di 1000 km per i so jet F-35; a Marina Olandese hè ancu cumprà Tomahawks per i so navi è sottumarini.

E CAPACITÀ DI MISSILI RUSSIAN ISKANDER

L'ufficiali tedeschi indicanu u dispiegamentu da a Russia di missili balistici Iskander, chì viaghjanu parechji centinaie di chilometri, in Kaliningrad, un exclave trà a Pulonia è a Lituania. Iskanders ponu purtari testate cunvinziunali o nucleari è sò stati usati liberamente in Ucraina. "Questi missili anu a capacità di ghjunghje à a nostra capitale in pochi minuti senza chì pudemu contrule", Jens Plötner, cunsiglieru di pulitica estera di u cancelliere tedesco Olaf Scholz, hà nutatu in lugliu.

I novi missili americani à longu andà sò destinati à serve com'è deterrent in ciò chì Plötner chjamava u "domain sub-strategic", vale à dì sottu à l'armi nucleari. Se a Russia prova di coerce l'alleati europei durante una guerra sbattendu cità o obiettivi d'altu valore, i missili americani ponu fà u listessu. L'obiettivu di l'iniziativa guidata da Francia, hà dettu Plötner, hè di permette à l'Europeani di fà questu senza dipende di l'America.

L'USU DI I MISSILI AMERICANI IN TERRA EUROPEA ÙN SARA SOLU DI DETERRENCE

In più di a dissuasione, i missili anu utilità militare. Puderanu chjappà i missili d'attaccamentu prufondu di a Russia prima di esse lanciati contr'à l'OTAN, dicenu Jonas Schneider di l'Istitutu Tedescu per l'Affari Internaziunali è di Sicurezza è u so cullegu Torben Arnold, un tenente culunellu in l'armata tedesca. Questu hà da fà a vita più faciule per e forze di l'OTAN, chì altrimenti seranu bombardati cù missili mentre si dirigenu à u livante.

Puderanu ancu chjappà altri miri fora di a gamma di l'armi attuali. I missili posizionati in Germania avarianu bisognu di una distanza di 1.600 km per chjappà i punti più alluntati di u Distrettu Militare Occidentale di a Russia, a regione da quale a Russia attaccherà l'OTAN, nota Rafael Loss è Angela Mehrer di u Cunsigliu Europeu di Relazioni Estere, un think-tank.

NON TUTTI IN GERMANIA SONU CONVINTU DI U MOVIMENTU DI SCHOLZ

Alcuni di i Suciali Democratici di Scholz sò preoccupati chì i missili americani puderanu espone u paese à u periculu. L'Alleanza Sahra Wagenknecht, un novu partitu significativu pro-Russia, hè vehemente oppostu. Ma tuttu questu hè una piccula cosa cumparatu cù e manifestazioni di massa di l'anni 1980.

A RINASCITA DI L'ARMI DI GRUPPI PROFUNDI IN EUROPA ?

Quantu sò realistiche a speranza di l'Europa di aumentà a so forza di focu ? U cunsumu europeu più prolificu di missili à longu andà hè l'Ucraina. Hà custruitu i so propri droni è missili balistici à longu andà "unidirezionale" per chjappà i miri in profondità in Russia. U missile balisticu di punta di u paese, u Hrim-2, hè statu pruvatu in Aostu. I pruduttori europei di droni cullaburanu cù cumpagnie ucraine per fà droni à corta distanza.

Sta cuuperazione puderia un ghjornu estenderà à quelli più longu, cum'è quelli chì si pensanu avè saltatu u depositu d'armi Toropets, 500 km in Russia, u 18 di settembre, suggerisce Fabian Hinz di l'IISS, un think tank – tank britannicu.

Forse a quistione più impurtante hè s'ellu l'Europeani puderanu sparà e so armi. Attualmente, l'Ucraina ùn pò micca aduprà missili da crociera Storm Shadow, furniti da Gran Bretagna, per attaccà miri cumplessi in Russia. Questu hè pensatu per esse largamente perchè travaglianu megliu quandu sò programati cù dati americani, cullati da satelliti è altri sensori d'altu valore. L'America hà negatu u permessu per paura di l'escalation. Se l'Auropei sò serii in quantu à a dissuasione di u colpu prufondu, custruisce i missili hè solu a mità di a sfida.

(Extrait de la revue de presse eprcomunicazione)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/i-missili-americani-a-lungo-raggio-pronti-a-tornare-in-europa/ u Sat, 28 Sep 2024 05:33:38 +0000.