Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Micca solu Tim, quì sò l’effetti di u pianu di Butti nantu à a fibra

Micca solu Tim, quì sò l'effetti di u pianu di Butti nantu à a fibra

Ce qu'a dit le sous-secrétaire à l'Innovation Alessio Butti sur la nécessité de déréglementer la fibre en Italie et au-delà

Ancu in u nostru paese, a fibra deve esse liberata, cum'è hè digià accadutu in u restu di l'Europa.

Hè ciò chì u sottusegretariu di u Primu Ministru incaricatu di l'Innuvazione Tecnulugica, Alessio Butti, riclama in un discorsu publicatu oghje in Il Sole 24 Ore .

"L'Italia hè u solu paese europeu chì mantene sempre i criterii d'intervenzione per a fibra chì sò stati pensati per esse applicati à e rete di cobre. Mi riferite à i criteri d'orientazione di u costu di u prezzu di l'accessu à l'ingrossu à e novi rete. Stu mudellu, com'è notu, ùn attrae micca l'investimenti è riduce a cumpetitività di u settore ", spiegò Butti: "Una cumpagnia chì pò ghjunghje margini solu in misure è criteri definiti da u regulatore – hà osservatu u Sottosegretariu per l'Innuvazione – ùn puderà micca fà. dà risposti efficaci à i bisogni di u mercatu, in particulare in questa fase di scelte à longu andà, chì necessitanu investimenti costosi per affruntà è chì aggravanu u risicu di i rendimenti ". Oghje, a fibra hè necessaria micca solu per e cunnessione fissi per e case è l'imprese, ma ancu per assicurà a cunnessione di e rete 5G.

Hè per quessa "Credu chì u tempu hè ghjuntu per allineà l'Italia cù u restu di l'Auropa, cambiendu l'approcciu regulatori per dà infine un signalu chjaru à l'operatori di u nostru paese chì invistisce cù fondi privati ​​​​in fibra" hà dettu u sottusegretariu à l'Innuvazione.

Tutti i ditaglii nantu à u pianu di Butti per a fibra è e cunsequenze nantu à l'operatori TLC italiani Tim è Open Fiber, l'ultime a cumpagnia fundata in 2015 chì vincìu l'offerta publica per portà a fibra ottica FTTH in i "zoni bianchi", per via di fallimentu di u mercatu.

I TESI PIÙ RILEVANTI DI BUTTI IN FIBRA

Dunque, u rapprisentante di u guvernu Meloni incaricatu di l'Innuvazione spera in un approcciu deregulatoriu per a fibra in Italia.

Inoltre, in u giurnale Confindustria, Butti ricorda chì "A Cummissione Europea, in u cursu di l'iniziativi aduttati per a "Connettività Gigabit" hà ricunnisciutu a necessità di orientà u quadru di u settore versu una regulazione più attenta à a necessità di prumove l'investimenti per e rete. à alta velocità cum'è fibra à a casa ".

"Tuttu u settore si trova in un mumentu di forte discontinuità cumparatu cù u passatu", hà osservatu u sottusegretariu. "Ùn hè micca una coincidenza chì l'invitu di a Cummissione Europea à sustene un approcciu deregulatoriu di a fibra hè statu accettatu da i regulatori naziunali, chì l'azzione in questu sensu hè stata rimodulata per piglià in contu u fattu chì l'obligazioni d'accessu seranu applicate nantu à e rete ancora da ghjunghje". u sottusegretariu Butti hà dettu.

SEGUI L'ESEMPIU DI SPAGNA, FRANCIA, GERMANIA E UK

À questu scopu, Butti guarda à l'esempiu d'altri paesi di l'UE cum'è a Spagna, chì "dighjà in 2015 hà sceltu per largamente deregulate l'accessu à a fibra. Francia hà eliminatu i cuntrolli di prezzi nantu à a fibra, chì a Germania hà ancu fattu. Infine, u Regnu Unitu hà previstu a regulazione di u ramu è di a banda larga, ma solu finu à 40 Mbit, mentre chì e velocità più elevate sò deregulate in linea cù u mudellu europeu, malgradu l'abbandunamentu di l'Unione ".

"Issi mudelli naziunali dunque ricunnoscenu tutti una differenziazione di l'obligazioni trà u ramu è a fibra, perchè in i settori di u mercatu chì necessitanu l'accessu à enormi risorse finanziarie, hè avà necessariu avè un "campu di ghjocu à livellu" in u mercatu europeu è e cundizioni spartuti capaci di attirà novi risorse è assicuranu u so ritornu di l'investimenti ", spiegò u Sottosegretariu per l'Innuvazione.

Sicondu Alessio Butti "Maggini investimenti privati, infatti, permetteranu di cuntene l'usu di soldi publichi, riducendu i tempi di copertura è creendu più innuvazione in un settore chì, com'è cunnisciutu, custituisce a forza motrice di tuttu u sistema ecunomicu". .

E CONSEGUENZE PER TIM E OPEN FIBER

Per quessa, u nostru paese hà bisognu di un novu accostu, "poi ch'ellu averà prestu i dui più grandi investitori in e rete di fibra di l'ultima generazione cù a qualificazione di operatore solu à l'ingrossu è, dunque, senza funzioni di vendita", hà dettu u sottusegretariu Butti.

Da una parte ci sarà sempre Open Fiber (uperatore solu à l'ingrossu) è da l'altru, cù a separazione corporativa di Tim, ci sarà a creazione di un operatore solu à l'ingrossu (micca più cuntrullatu da l'antica Telecom Italia). "Questa esigenza permette à u legislatore europeu di cunsiderà l'operatori di fibra senza l'obligazioni d'orientazione di u costu nantu à u prezzu di l'accessu à e novi rete", spiegò Butti.

U CAMBIAMENTE À A CIMA PER A FIBRA OPTICA COMPANY

Intantu, a cumpagnia di fibra ottica Open Fiber hà sperimentatu un cambiamentu à a cima.

À a fine di settembre, l'azionisti di CDP è u fondu Macquarie – dopu à l'input è l'appruvazioni di u guvernu è di u Ministeru di l'Ecunumia – anu datu u feu verde à u rimpiazzamentu anticipatu di Mario Rossetti à a testa di a cumpagnia cù Giuseppe Gola, ex CEO. di Acea è ex CFO di Wind. Dapoi qualchì tempu, a cumpagnia – è dunque l'azzioni di l'anzianu CEO Rossetti – sò affettate da i ritardi accumulati in i spazii bianchi. "I ritardi seranu parzialmente recuperati se i travaglii sò veramente finiti, secondu u calendariu, in u 2024", hà sottolineatu Il Sole 24 Ore.

COMMENTARI DI DARIO DENNI, FUNDATORI DI EUROPIO CONSULTING

"U Sottosegretariu Butti hà ghjustu à dumandà a liberazione di l'accessu à e novi rete di fibra, ma per fà questu ci vole à passà per una analisi di u mercatu realizata da Agcom", dice Dario Denni, fundatore di Europio Consulting, à Startmag . Ore .

"Ùn pudemu micca guardà l'innuvazione – cuntinueghja Denni – cù u retrovisore, ma simu sicuri di una cosa, chì parechji mercati geografichi sò digià deregulati. Milanu hà apertu a scena per a segmentazione geografica di rimedii pochi anni fà. L'evuluzione infrastrutturali hà da nasce una cuncentrazione di l'eccellenza in e cità principali, lassendu ancu scuperte parechje zone svantaggiate. Eccu : in un scenariu evolutivu hè ghjustu chì e regule strette restanu solu per e rete sussidiate cù aiuti statali, ancu per evidenti motivi di cumpetizione. Ma u restu hè affidatu à u mercatu ".

ASSICURÀ A PRESENZA DI U STATU IN A RETE

Intantu, in sfondate ci hè sempre u prublema di a separazione di a reta TIM. L'operazione di vendita à u fondu KKR, cù l'esecutivu talianu prontu à investisce sin'à 2,5 miliardi d'euros per assicurà una participazione di 20% in u novu NetCo, inseme cù u fondu F2i, hà un valore tutale di circa 23 miliardi EUR.

Parlendu sta matina à ComoLake 2023-Next Generation Innovations, u sottusegretariu Butti hà ribattutu l'impurtanza per u guvernu di "esse capace di cuntrullà a reta di telecomunicazioni, guarantiscenu una prisenza da parte di u Statu in quantu à u cuntrollu è poi cumincianu à intravede l'usu di telecomunicazioni". e tecnulugia novi ". Per u sottusegretariu, a separazione di a reta da i servizii "facilita un mercatu paneuropeu è a creazione d'operatori paneuropei". Sicondu Butti, sta operazione « permetterà di superà a pulitica cummerciale datata chì ùn ci permette micca di guarantiscia una evoluzione tecnologica necessaria ». "Siccomu hè una sucietà quotata in borsa, ùn aghju micca esprime opinioni. L'impurtante chì interessa u guvernu hè di pudè cuntrullà a reta di telecomunicazioni, guarantiscenu una prisenza da parte di u Statu in quantu à u cuntrollu è poi cumincianu à intravede l'usu di e tecnulugia novi ", hà dettu Alessio Butti.

Infine, sicondu Butti "per assicurà a suvranità digitale europea hè necessariu di creà un veru mercatu digitale, induve i servizii di telecomunicazione sò effettivamente dispunibili per tutti i citadini, senza barriere è ostaculi. In questu modu, serà ancu pussibule di avè a cunsulidazione desiderata da l'operatori europei nantu à u mudellu americanu è, dunque, cumpete à uguali à l'altri grandi spazii di u mondu ".

LABRIOLA : NUOVE REGULE NECESSARI

Per a so parte, u numeru unu di Tim, Petru Labriola, hà dichjaratu chì a separazione di a reta "fai rumore solu perchè simu cunsiderati cum'è un incumbent".

"Molti" vede sta operazione "cum'è qualcosa di novu cumparatu cù u passatu è hè perchè simu abituati à a logica è i stereotipi" di u passatu. "Ma ciò chì Tim prova di fà ùn hè micca sfarente di ciò chì face Wind. In u nostru casu, face u rumore perchè simu cunsiderati un incumbent ", hà aghjustatu Labriola, chì parla ancu à ComoLake 2023-Next Generation Innovations.

In u settore di e telecomunicazioni "sò bisognu di novi regule" in quantu à u ritornu di l'investimenti. "È avemu bisognu di fà rapidamente" hà urgatu u CEO di Tim. In detail, u top manager hà sottolineatu a necessità di avè e stesse regule per tutti, cumprese l'OTT; è avvirtenu chì s'ellu ùn succede micca, « in dui anni risicate di ùn esse più quì, perchè l'altri chì ùn anu micca e stesse regule chì noi anu un vantaghju cumpetitivu. S'ellu ci hè una regulazione, deve applicà à tutti, altrimenti sta industria rischia di ùn esiste più ", hà cunclusu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/non-solo-tim-ecco-gli-effetti-del-piano-di-butti-sulla-fibra/ u Thu, 05 Oct 2023 14:19:01 +0000.