Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Massacre di Bologna : documenti d’archiviu è ricercatori seri

Massacre di Bologna : documenti d'archiviu è ricercatori seri

L'intervenzione di Giordana Terracina

Sicondu certi ghjurnalisti, trà l' infurmazioni nantu à a relazione SISMI-OLP mandata à Roma da u coronellu Stefano Giovannone ùn ci saria nunda in quantu à a massacra di Bologna di u 2 d'aostu di u 1980. Da questu deducenu chì micca solu ùn ci hè nunda di discutiri nantu à u sentenze, ma chì ogni aspettu di a relazione cuntruversa trà l'Italia è u terrurismu di u Mediu Oriente hè statu risoltu dapoi qualchì tempu. Fighjendu e carte – piuttostu cà di fidà di i rapporti chì ùn sò micca sempre neutrali – certi dubbii restanu.

COSA CONTENU U CARTELLU SISMI-OLP

Per capisce perchè e carte anu assuciatu tanta rilevanza mediatica, vedemu prima ciò chì si tratta. U cartulare SISMI-OLP include 195 documenti divisi in dui currispundenza. Le premier à être déclassifié contient 32 documents du 1979-1982 acquis par le ministère public de Rome lors de l'enquête sur le massacre d'Ustica, transférés aux Archives centrales de l'État le 24 juin 2022, en application des directives Renzi (22 avril 2014, relatives à à nove massacre) è Draghi (2 d'aostu 2021, riguardanti Gladio è P2). A seconda currispundenza include 163 ducumenti nantu à e rilazioni SISMI-OLP in l'anni 1975-1984, pagatu dopu à l'indicazione di u Primu Ministru Giorgia Meloni per declassificà è pagà in anticipu ancu questi, coperti da u sicretu di Statu finu à u 2014 è dopu classificati.

Ovviamente e carte 195 ùn anu micca esaurite u tema. Per capisce perchè, avemu bisognu di presentà alcune date. I documenti coperti da a Direttiva Renzi, per esempiu, copre l'avvenimenti chì sò accaduti in l'anni chì a riforma di i servizii sicreti hè entrata in forza. a lege n. 801/1977 hà introduttu duie strutture di intelligenza operativa coordinate cù l'autorità pulitica per mezu di u Segretariatu Generale di u Cumitatu Esecutivu per i servizii d'infurmazione è di sicurezza (CESIS), assistitu da u Primu Ministru. Unu, u Serviziu d'Infurmazioni per a Sicurezza Democràtica (SISDE), dipendeva da u Ministru di l'Interior; l'altru, u Serviziu d'Infurmazione di Sicurezza Militare (SISMI), dipendeva da quellu di a Difesa è hà rimpiazzatu u SID (Serviziu d'Informazione di Difesa, chì à u turnu avia rimpiazzatu u SIFAR parlatu). L'infrastrutture è a documentazione di u vechju SID sò stati trasferiti à SISMI (oghji AISE), ancu s'è elementi di i stessi avvenimenti sò prisenti in l'archivi CESIS è SISDE.

L'OBGETTU DI A DISPUTA

Ebbè, allargendu u sguardu da u schedariu SISMI-OLP à a "Raccolta di dumande formulate da a Magistrale à u SID (1970-1986)", ancu presente in l'ACS in u fondu AISE versatu in a Direttiva Renzi, risulta chì attornu à l'interpretazione di l'art. 9 di a lege 801/1977 hè accadutu un cunflittu trà i servizii è a magistratura, o più precisamente trà u generale Ninetto Lugaresi, direttore di u SISMI, è u dr. Vincenzo Luzza de la Cour de Bologne. Ughjettu di a disputa: l'infurmazioni, chì sò trà i 32 digià citati, riguardanti a sequestra in Ortona in nuvembre 1979 di missili terra-aria Strela trasportati da e forze autonome in nome di u PFLP, unu di i rami di l'OLP. .

A ducumentazione dispunibile oghje mostra cumu à l'iniziu di l'anni 1980 a Magistratura ùn hà micca formulatu richieste à u SISMI chì eranu dettagliate in l'elementi essenziali, ma dumandava atti o settori d'archivi sanu in modu genericu è indeterminatu. Sicondu u SISMI, l'obbligazione di segnalazione à a Pulizia Giudiziaria hè stata limitata à l'infurmazioni è à e prove relative à fatti chì puderanu esse cunfigurati cum'è crimini è chì era incidentamente cuscente in a persecuzione di i so scopi istituzionali. Sicondu u SISMI, u magistratu duverebbe dunque riceve un rapportu indipindenti elaboratu da a Pulizia Giudiziaria, presentatu sottu a so rispunsabilità è priva di l'origine di l'infurmazioni ricevuti da i servizii.

UNA DOCUMENTAZIONE DISORGANICA

In 2007, a lege n.124 è u so regulamentu di implementazione riformatu 801/77, creendu u Sistema d'Infurmazione per a Securità di a Republica, cù SISDE è SISMI rimpiazzati da i novi servizii interni (AISI) è esterni (AISE), chì operanu sottu à a cima. gestione di u presidente di u Cunsigliu di i Ministri, attraversu u Dipartimentu di l'Infurmazioni per a Sicurezza (DIS).

Hè precisamente in questu periodu, cù Romano Prodi cum'è presidente di u Cunsigliu di i Ministri, chì e 195 divulgazioni sò state extrapolate in una lista unica è circunscritte in u so perimetru di ricerca. Ainsi, des documents furent placés dans un dépôt séparé qui, tout en touchant des questions relatives à diverses investigations significatives (notamment celles sur Ustica, Piazza Fontana et Brescia), n'avaient pas été acquis par les autorités judiciaires.

Sta scelta, dettata da a pussibilità offerta da a lege di prucede à l'acquistu di ducumenti individuali piuttostu chè di schedarii d'archiviu sanu, hà fattu chì a ducumentazione pagata oghje hè disurganizata, per esempiu in relazione à u prucessu annantu à Ustica è à a sparizione in Libanu. di i dui ghjurnalisti Tony è De Palo. Basta à dì chì oghje in l'ACS ùn ci sò micca documenti nantu à l'attività di u SISMI, trà u 2 di lugliu è u 23 di settembre di u 1980, uniti da u fattu ch'elli eranu cuparti da u sicretu di u statu finu à u 28 d'aostu di u 2014 è tenuti fora di l'ACS, induve prubabilmente u restu di i schedari sò stati.

L'autonomia tutale in a gestione, a selezzione è a cunservazione di a documentazione permessa à i diversi Ministeri è à u Cumandante Generale di i Carabinieri, hà risultatu in una selezzione chì ùn hè micca stata d'accordu cù a Cummissione per a surviglianza di l'archivi è ancu menu appruvata da a Direzzione Generale di l'Archivi. In a declassificazione di l'Archivi di u Statu, ùn anu micca identificatu in ogni modu a documentazione coperta da e Direttive. In cunseguenza, ùn avè micca accessu direttu à i pruprietarii, i repertorii di schedari è i registri di protokollu, oghje hè impussibile di verificà l'integrità di l'unità archivi.

CHE CAMBIA CU A LEGGE 124/07

Cù a nova lege 124/07, oghje l'Agenzie di Sicurezza paganu e so carte à l'ACS, cù a coordinazione di Secretariati di Sicurezza speciale per a cullizzioni è u pagamentu. A lege hà ancu introduttu u principiu di a salvaguardia di l'integrità di u schedariu è l'obbligazione di cunservà in permanenza a ducumentazione di i servizii è di mette a disposizione per a cunsultazione à i scopi di ricerca storica in l'ACS, secondu u timing stabilitu da u Patrimoniu Culturale. Codice. In cortu, l'archivi di i servizii assumenu u valore di u patrimoniu culturale naziunale.

È semu infine à u puntu. In questu ritrattu cù i contorni cusì sfocati, di fronte à l'evidenza di una certezza difficile (se micca impussibile…) annantu à u cuntenutu di i cartulare è i roli di i prutagonisti, ci vole à dumandà sè cumu si pò pruclamà cù una certezza assoluta chì ci ùn ci hè nunda in i ghjurnali per scopre. Basta à pensà à u rolu sempre micca cumplettamente clarificatu di u General Carlo Alberto Dalla Chiesa chì, in parte di e so investigazioni nantu à u terrurismu internaziunale è u trafficu d'arme, cacciava Abu Anzeh Saleh, l'esponente PFLP arrestatu per Ortona. Ou encore le manuscrit retrouvé sur le membre de la Brigade rouge Giovanni Senzani lors de son arrestation, dans lequel on lit qu'Arafat, le leader incontesté de l'OLP, se référant aux « derniers attentats graves en Europe (Synagogue, Bo et Trieste) », avait déclaré que si deve esse letti in chjave internaziunale, cum'è un tentativu di l'URSS "per minà sta pulitica europea".

A risposta hè chì hè impussibile per ùn esse nunda in i documenti di interessu à i circadori storichi. Almenu per i sinceri.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/strage-bologna-carte-ricerca-storica/ u Mon, 14 Aug 2023 14:08:37 +0000.