Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ma l’Americani piace assai u Rapportu Draghi ?

Ma l'Americani piace assai u Rapportu Draghi ?

I centri di ricerca americani ùn vedenu micca bè nantu à u desideriu di l'indipendenza di l'UE. Extrait de Mattina Europea


I Stati Uniti ùn piace micca u desideriu di l'UE per l'emancipazione in quantu à u rearmamentu è a pruvista. L'OTAN rinnuva u so "nè" à a "duttrina di e trè D": nè disaccoppiamentu, nè discriminazione, nè duplicazione. I think tanks americani mettenu in risaltu i punti debbuli di l'industria europea è cunzidenu l'approcciu europeu inutile, favurendu a continuazione di l'acquistu di armi da i Stati Uniti è a cooperazione cù l'industria americana. L'UE rinuncerà à a so suvranità è accettà esse sottumessi à l'USA, o hà da intraprendu cun determinazione a strada di "cambiamentu radicali" cunsigliatu in u rapportu da l'anzianu presidente di u Bancu Centrale Europeu Mario Draghi ?

I figuri parlanu da sè : ogni annu, circa 300 miliardi d'euros di risparmiu europeu sò investiti in i Stati Uniti. À questu si aghjunghjenu i miliardi spesi per l'acquistu di l'armi americani – circa 50 miliardi d'euros annu – è per l'energia, postu chì l'UE compra u 20% di e so impurtazioni di gas è u 15% di u so oliu da i Stati Uniti. Queste sume puderanu esse investite in Europa per sviluppà fonti d'energia pulita è capacità industriali, in particulare in u settore di difesa. Mario Draghi hà indicatu una cifra di 800 miliardi d'euros annu. L'Americani ùn piace micca l'idea. Hanu chjamatu u Sicritariu Generale di l'OTAN Jens Stoltenberg, un norvegese assai pro-americanu. "L'industria europea ùn hè micca cumpetitiva. Hè troppu frammentatu. I costi aumenteranu ", hà dettu in un discorsu di addiu à l'invitati di u Fondu Marshall Germanu di i Stati Uniti prima di trasmette à l'olandese Mark Rutte. "Sustemu i sforzi europei finu à ch'elli ùn duplicà micca o cumpetenu cù quelli di l'Alleanza", hà avvistatu.

L'idea hè stata ripresa da Cepa, un think tank americanu. "U cuntinente deve accettà chì ùn pò micca fà tuttu solu è duverebbe invece cercà di cullaburazione cù cumpagnie di difesa americane assai più grande", sustene Colby Badhwar, un investigatore americanu in una analisi publicata da 'Europe Edge', a linea di u Centru per a Politica Europea. Analisi. "Questu hè tipicamente u tipu d'argumentu chì spinge quelli più inclinati versu a cooperazione transatlantica (me cumpresu) à dà u dito mediu à i nostri amichi americani", hà rispostu Bruno Tertrais, direttore di a Fondation pour la Recherche Stratégique, u principale think-tank francese. nantu à tematiche strategiche è di difesa.

Ma l'Unione Europea hà veramente e risorse per suddisfà e so ambizioni è a vuluntà pulitica di realizà li ? A risposta deve esse in a capacità di a Cummissione Europea di fà pruposte è di i capi di i paesi di l'UE per accettà. Ùn serà micca faciule. A maiò parte di i 23 stati membri di l'OTAN sò assai attaccati à u ligame transatlanticu è u paraplu americanu per a so prutezzione. Sò stati brusgiati da a presidenza di Donald Trump è dopu da u prutezionisimu mostratu da l'amministrazione di Joe Biden durante a crisa di Covid. Ma sò stati sconvolti da i cumenti di Emmanuel Macron nantu à a "morte cerebrale" di l'OTAN è ùn abbraccianu micca facilmente u cuncettu di suvranità o d'autonomia strategica difesi da u presidente francese.

I cunsiglii di Mario Draghi anu svegliatu l'Europeani da u so torpore, ma l'attitudine d'aspittà è di vede prevale in l'UE finu à u risultatu di l'elezzioni presidenziale di i Stati Uniti. "L'industria di difesa hà bisognu d'investimenti massicci per catturà", sustene u talianu. Ma l'UE ferma nantu à u core di a materia. I guverni tedeschi è olandesi anu rifiutatu a pruposta per un novu grande prestitu cumuni. I membri "Frugali" di l'OTAN sò spessu i più reticenti nantu à a so spesa di difesa. Sedici membri europei di l'OTAN passanu 2% o più di u so PIB in a difesa – a Germania è l'Olanda sò à 2,1% cum'è a Francia – ma u percentuale attribuitu à e capacità di compra hè spessu bassu. Meno di 20% di a spesa.

Hè nantu à questu puntu chì u cumandamentu militare di l'Alianza insiste. Dedicà a maiò parte di e spese à i salarii, pensioni è operazioni ùn aiuta micca à prutege u vechju cuntinente. Se i paesi sottu à questu limitu vulianu ritruvà quist'annu, a spesa aumenterebbe da 60 miliardi d'euros.

L'invasione di l'Ucraina da a Russia è e minacce da u Kremlin anu datu à l'Europei una sveglia. Ma a dependenza di i stati europei à l'industria americana hà aumentatu da u principiu di a guerra in Ucraina. In u 2023, u voluminu di l'impurtazioni di a tecnulugia militare di i Stati Uniti duppiò: 78% di l'armi acquistati da i stati europei sò stati impurtati da i paesi fora di e fruntiere di l'UE, di quale quasi dui terzi (63%) eranu da i Stati Uniti.

"In u so rapportu nantu à a cumpetitività di l'Unione Europea, Mario Draghi sottolinea chì tutti l'aviò di cummattimentu pruduciutu in Europa – Eurofighter, Rafale, Gripen – rapprisentanu solu un terzu di a flotta di e forze aeree di i stati europei, i dui terzi di i quali sò sempre. custituitu da aviò pruduciutu in i Stati Uniti, cum'è l'F-35 ", sottolinea u ricercatore Samuel BH Faure in una analisi publicata da a rivista Le Grand Continent . L'autonomia strategica di l'Europa hè una illusione ? "Questa dependenza transatlantica di i stati europei à l'imprese è l'amministrazione americane hè un prublema puliticu in un cuntestu di guerra à e fruntiere di l'Unione contr'à una putenza nucleare chì aumenta a dumanda industriale, ma ancu di inestabilità pulitica in i Stati Uniti", avvisa Samuel Faure.

U presidente di a Cummissione Europea Ursula von der Leyen hà creatu u postu di Cummissariu di Difesa, affidatu à l'anzianu Primu Ministru lituano Andrius Kubilius. Ma a Cummissione ùn hà micca cumpetenza in materia di difesa. Chì serà u rolu di u cummissariu lituanu ? Chì influenza averà ? Puderà difende è cresce u budgetu di u Fondu Europeu di Difesa (EDF) ? Ursula von der Leyen hà dumandatu à Kubilius di preparà un "Libre Biancu di Difesa". Avarà 100 ghjorni da u ghjornu di a so inaugurazione s'ellu passa l'audizione in u Parlamentu Europeu. U Lituanu hà digià prisentatu e so idee: chjama à u stabilimentu di ubligatoriu di ubligatoriu di munizioni è vole chì i Stati membri piglianu prestiti cumuni per finanzià prughjetti di scudi anti-missile è un sistema di difesa cibernetica. Nunda veramente novu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/ma-davvero-il-rapporto-draghi-piace-tanto-agli-americani/ u Sun, 29 Sep 2024 05:50:30 +0000.