Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

L’urighjini di a proporzionalità in Europa

L'urighjini di a proporzionalità in Europa

U Notepad di Michele u Grande

U sughjettu di a regina Victoria era unu di l'apòstuli più aggressivi di a rapprisintazioni proporzionale, John Stuart Mill: "L'omu per l'omu, a minurità deve esse rapprisintata in piena cum'è succede per a maiuranza. S'ellu manca, u guvernu ùn postula micca l'ugualità, ma u privilegiu è l'ineguaglianza ". Quandu u filòsufu di Pentonville pubblicò u so libru più famosu, Considerations on Representative Government (1861), u proporzionalismu era ancu in a so infanzia è avia cunnisciutu una teoria cumpleta solu pochi anni fà, grazia à l'avucatu inglese Thomas Hare chì avia publicatu in u 1859 u Prima edizione di u Trattatu di l'Elezzione di Rapprisintanti, Parlamentari è Municipali. Mill è Hare avianu una percepzione chjara di i prublemi posti da a rivoluzione industriale è l'urbanizazione sussegwente.

Dui fenomeni chì avianu fattu un veru terrimotu demugraficu, oghje in forte cuntrastu cù e regule di a Casa di i Cumuni, induve i « borghi putridi » (paesi putridi) cuntinueghjanu à avè u dirittu di elettu diputati, picculi centri rurali cuntrullati da l'aristocrazia terriera. , à detrimentu di e grande cità cum'è Birmingham è Manchester, senza riprisentazione (u più famosu di i paesi putridi, Old Sarum, cù sei elettori eletti dui parlamentari). I centri rurali più grande eranu invece i « borghi di sacchetta », cusì chjamati perchè littiralmenti « in i sacchetti » di i pruprietarii chì, grazia ancu à u votu apertu, ùn avianu micca difficultà à fà eletti i so prutetti.

U primu prugettu di riforma di u sistema elettorale britannicu hè statu prisentatu da i Whigs è i radicali in marzu di u 1831, sottu à l'impetu di u muvimentu cartista è di u lugliu francese. Diventa una lege (Attu) in u 1832. Abulia i boroughs putriti, stabilisce ubligatoriu uniformi di votu per i "boroughs" è guarantì a rapprisintazioni à e cità più pupulate. In a seconda mità di u seculu, trè Atti (in u 1867, 1872 è 1884) introduciu u votu sicretu è calatu i requisiti di capitale di u suffragiu, estendendulu à a burguesia di a cità è à i primi nuclei di u pruletariatu urbanu. Infine, l'Attu di Redistribution of Seats (1885) hà riprogettatu i cunfini di i cunti (chì era rimasta invariatu da u 1660), cacciendu à a Corona u dirittu di stabilisce u numeru di parlamentari à a so discrezione, è generalizzà l'istituzione di l'unicu membru. circoscrizione. Cusì hè statu sanzionatu quellu principiu di maghjurità in u cruciveru di i prupunenti di u metudu prupurziunale, chì pridicavanu a necessità – chì diventò a bandiera di a so battaglia – di distingue trà u votu deliberativu di u Parlamentu (chì ovviamente necessitava una maiurità) è u votu elettu invece richiedeva una sua composizione proporzionale).

Ma era un concittadinu di Rousseau, Ernest Naville (1816-1909), chì divintò u nobile babbu di a duttrina prupurziunalista in l'Auropa di u XIXmu seculu. Natu in Chancy da una famiglia burghese di tradizioni cunsirvaturi, si laureò in teulugia in Ginevra induve fù cunsacratu pastore. Spirituale convaincu à une époque dominée par le positivisme, profondément ébranlé par les conflits religieux entre catholiques et protestants et par la guerre civile suite à la dissolution en 1847 du Sonderbund (a ligue séparatiste des sept cantons catholiques), il commença à analyser scrupuleusement les un scientistu suciale – « observer, supposer, vérifier », era a so mottu – l'architettura istituziunale di a patria di Ghjuvanni Calvino è e tensioni à quale era sottumessa per via di una lege eletturale magiuritaria chì escludeva e minurità da u Gran Cunsigliu. "L'istituzione qui coupe forcément un peuple en deux – scrisse nel 1865 – est mauvais partout [….]. Elle peut être tolérable ailleurs: à Gèneve est mortelle [….]. Le système électoral à donc une importance suprême » (La Patrie et le Partis).

Vista a sorda di l'autorità cantonale à ogni dumanda di riforma di u sistema eletturale, Naville hà fundatu « La Réformiste », un'associu destinatu à diventà un mudellu per tutti i prupurziunalisti di u Vechju Cuntinente. Il s'inspira d'une association similaire créée en Italie en 1872, dont le comité promoteur comprenait, entre autres, Terenzio Mamiani, Marco Minghetti, Attilio Brunialti, Luigi Luzzatti. Naville, però, duverà aspittà vintisette anni per vede ricumpensata a so infaticabile iniziativa di riforma. U 6 di lugliu di u 1892, infatti, u Gran Cunsigliu abroga u votu di a maghjurità, rimpiazzendulu cù quellu prupurziunali. Un mesi dopu, i Ginevni sò stati chjamati à dà u so parè nantu à l'innuvazione custituziunale. A so appruvazioni ùn era micca un plebiscite, ma hà quantunque marcatu un spartimentu in a storia elettorale europea.

A Belgica, cum'è a Svizzera, hè stata (è hè) attraversata da divisioni prufonde di natura etnica è settaria. A quistione di a rapprisintazioni di e minurità hè diventata cusì prestu cruciale. Pocu dopu à u so battesimu cum'è entità statale autònuma (1830), s'hè suscitatu un vivu dibattitu nant'à l'estensione di u suffragiu è nantu à e distorsioni di u sistema magiuritariu in vigore. Propagatu da un gruppu di intellettuali chì appartene à u Circulu Litterariu è a Facultà Legale di l'Università di Bruxelles, l'opere di Stuart Mill è a formula sviluppata da Hare (un "perfettu" proporzionale, chì fotografa esattamente a realità di u partitu di un paese) subitu subitu cun successu enormu.

À u listessu tempu, i principali animatori di a campagna contr'à l'abusi di a maiurità, cumpresu Charles Potwin, Gustave Duchaine è Pety de Thozée, anu guadagnatu novi seguitori di u verbu proporzionalistu in tutti i circoli pulitichi. Finu à u 1878, un matimàticu è ghjurista, Victor D'Hondt, pubblicò un pamphlet chì daria una brusca accelerazione à a storia di prupurziunalismu in u pianeta, La Représentation Proportionelle des Partis par un Électeur. Senza entre in i so tecnichi, ci hè statu discrittu un metudu (in Italia serà usatu per determinà a ripartizione di i seggi in e pruvince è in u Senatu) chì marcava a siparazione definitiva trà a rapprisintazioni persunale è a rapprisintazioni di u partitu.

L'entusiasmu suscitatu da a formula chì hà pigliatu u nome di u so creatore hà avutu un pesu significativu in l'appruvazioni rapida di una lege chì, destinata à luttà contra a frode elettorale, abituava i Belgi à vutà in sicretu un scrutiniu primpillu chì cuntene i simboli di u partitu, è ancu. quantu à sprime una preferenza per i candidati nantu à a lista scelta. L'ughjettu di u scrutinu proporzionale nantu à a basa di liste in cuncurrenza era avà à portata. U 27 di maghju di u 1900 u Parlamentu belga, per a prima volta in Auropa, hè statu rinnuvatu cù stu sistema.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/le-origini-del-proporzionalismo-in-europa-2/ u Sat, 12 Feb 2022 06:48:02 +0000.