Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Long Covid, tutte e nutizie di studii scientifichi

Long Covid, tutte e nutizie di studii scientifichi

Dopu à Covid, a prossima sfida per a scienza hè a longa Covid: ancu s'è simu sempre in u bughju, i studii chì provanu à capisce cumu aiutà quelli chì soffrenu sò in crescita. Tutti i dettagli

Cum'è Start hà digià scrittu in uttrovi 2021, dopu à più di dui anni di pandemia, a prossima sfida per a scienza serà u longu Covid è i so effetti cumincianu à sente avà.

In fatti, milioni di persone soffrenu di prublemi neurologichi, difficultà cognitive, prublemi respiratorii è danni à l'organi mesi dopu esse infettati cù u coronavirus ancu in modu lieve è senza esse ospitali.

Tuttu chistu affetta negativamente sia e persone chì luttanu per travaglià o realizà attività ch'elli anu realizatu prima senza difficultà è per i sistemi di salute, micca ancora preparati bè per affruntà a situazione.

QUÈ hè U LONGU COVID PER QUI

L'Organizazione Mondiale di a Salute (OMS) classifica u Covid longu cum'è una "condizione post-Covid", vale à dì una cundizione dovuta à post-Covid. "A cundizione post Covid-19 – leghje a definizione – si trova in individui cù una storia di infezione probabile o cunfirmata da SARS-CoV-2, di solitu 3 mesi dopu l'iniziu di Covid-19 cù sintomi chì duranu almenu 2 mesi è ùn ponu micca. esse spiegata da un diagnosticu alternativu ".

I NUMERI DI A LONGA COVID

Sicondu i rapporti di l'Accademia Americana di Medicina Fisica è Riabilitazione, circa 24 milioni di americani anu sperimentatu i sintomi di longu Covid è duie publicazioni recenti in u Journal of the American Medical Association citati da Axios dichjaranu chì u 10 à u 30% di l'individui chì anu. avia Covid hà signalatu almenu un sintumu persistente finu à sei mesi dopu a negativizazione.

Fonte: Accademia Americana di Medicina Fisica è Riabilitazione

Un studiu britannicu di 2,320 pazienti di Covid liberati da l'uspidale in i primi 13 mesi di a pandemia hà ancu truvatu chì menu di a mità s'era ripresa cumplettamente un annu dopu avè cuntrattu u virus. In particulare, e donne eranu 33% probabili di avè sintomi persistenti.

Sicondu l'OMS , trà u 10% è u 20% di i pazienti chì anu avutu Covid anu avutu sintomi persistenti per mesi dopu l'infezione.

È nantu à News Medical avemu lettu chì u 90% di i pazienti cun longu Covid riportanu ancu sintomi dopu à nove mesi di principiu è u 67% di elli ùn anu micca pussutu turnà à u travagliu cum'è prima.

Inoltre, quelli chì ùn sò micca vaccinati sò finu à u 20% più probabili di avè a malatia, mentre chì per quelli chì sò u risicu hè 41% menu , secondu l'Uffiziu di Statistiche Naziunale.

SINTUMI

Di solitu, e persone affruntate à longu Covid ùn anu micca un sintumu unicu ma parechji tipi di malatie. I ricercatori anu nutatu finu à avà chì i sintomi più cumuni sò dispnea, nebbia cerebrale , fatigue, dolore di pettu è di l'articuli, perdita di u sensu di l'olfattu è di u gustu, tosse, mal di testa, è prublemi gastrointestinali è cardiaci.

Certi pirsuni anu infurmatu chì luttannu cù u minimu sforzu, cum'è cullà un volu di scale. In particulare, secondu un studiu publicatu in Malattie Infettive , e donne è e donne sò più affettati di l'omi.

IPOTESI

Tuttavia, ciò chì causa sta cundizione ùn hè ancu chjaru. Sicondu un studiu publicatu in a rivista medica Cell è citatu da Axios , Covid longu puderia sviluppà in presenza di certi autoanticorpi, diabete di tipu 2 o cù a riattivazione di u virus Epstein-Barr.

Per Michael Brode, direttore medico di u prugramma Post Covid-19 di UT Health Austin, ci sò parechje teorie nantu à i meccanismi daretu à longu Covid, cumprese disfunzioni di u sistema vascular o nervu, o replicazione persistente di u virus in u corpu.

QUANTU TEMPU U COVID hè trattatu

Sfortunatamente, ùn ci hè attualmente una cura specifica per contru à sta cundizione è i pazienti spessu ùn riescenu à ottene una spiegazione medica chjara o trattamentu.

Diversi studii suggerenu chì un aumentu graduale di l'eserciziu fisicu pò esse utile per allevà i sintomi, in ogni modu, datu a fatigue causata da u longu Covid stessu, questu rischia di aggravà i prublemi in parechji pazienti.

Drugs utilizati in cundizioni simili, cum'è l'encefalomielite mialgica o u sindromu di fatigue crònica, u sindromu di tachycardia ortostatica posturale è u sindromu di attivazione di i masti, pare ancu avè risultati pusitivi in ​​certi casi.

COSA DICEU I RICERCATORI

Per alarmà i circadori hè u pesu chì i sistemi di salute anu da gestisce per i sintomi fisichi è psicologichi, in fattu, ancu un sondaghju realizatu à u Penn State College of Medicine è publicatu in a rivista JAMA Network Open , dice chì hè sempre più. chjaru chì a malatia ùn finisci micca cù a risoluzione di l'infezzione.

À tuttu questu ci sò ancu e cunsequenze suciali postu chì in più di l'aumentu di i costi di salute, sò previsti ripercussioni ecunomiche è di produtividade. Motivi perchè The Lancet hà descrittu longu Covid cum'è "una sfida medica muderna di primu ordine".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/sanita/cosa-sappiamo-sul-long-covid/ u Tue, 10 May 2022 05:41:12 +0000.